De circa șapte secole Mănăstirea Prislop se află în topul celor mai importante așezăminte de tip religios din zona Transilvaniei. De-a lungul timpului, adică de mai bine de șase veacuri, lăcașul a îndeplinit un important rol cultural pentru viața românilor transilvăneni.

Mănăstirea a fost construită în cea de-a doua jumătate a secolului al XIV-lea chiar de către Sfântul Nicodim, care ulterior a fost canonizat, fiind în ziua de astăzi considerat unul dintre cei mai de preț reorganizatori și îndrumptori ai monahismului neamului românesc de la începuturile Evului Mediu.

Mănăstirea Prislop este denumită și „Silvas” după satul Silvasu de Sus întâlnit ca mențiune pentru prima dată în documente din anul 1360. La circa 200 de metri de lăcașul actual de cult se găsește un loc denumit „La Mănăstirea Bătrână”, acesta dovedește practic existența unei vechi mănăstiri din lemn în zonă.

Despre biserica actuală se știe că este atestată la finele secolului al XIV-lea, fiind realizată din piatră, cu turlă în dreptul naosului, în plan triconic exact așa cum sunt majoritatea bisericilor din Țara Românească.

Tot din instoriografia lăcașului de cult aflăm că Sfântul Nicodim de la Mănăstirea Tismana este cel care a reușit să copieze la Prislop cel mai probabil între anii 1404 respectiv 1405 „Tetravanghelul slavon” care se găsește în ziua de astăzi expus la Muzeul de Artă.

Pe data de 25 noiembrie a anului 1948 Nicolae Balan pe atunci Mitropolit al Ardealului îl aduce aici pe ieromonahul Arsenie Boca care se afla la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, iar mai apoi în anul 1950 au fost mutate și maicile.

Arsenie Boca a stat în mănăstire până în anul 1989 când a trecut la cele veșnice. Acesta a sculptat personal catapeteasma și a întreprins mai multe lucrări de renovare a bisericii și a mai multor clădiri. Din cele precizate anterior, ințelegem motivul pentru care în prezent Arsenie Boca este considerat cel de al treilea ctitor al mănăstirii, iar trupul său este depus chiar în cimitirul Mănăstirii Prislop.

Mănăstirea Prislop se găsește la circa 30 de kilometri spre sud de orașul Hunedoara și alți zece kilometri de orașul Hateg. Accesul spre lăcașul de cult este unul ușor întrucât drumul până la destinație este amenajat și asfaltat.

Sursă foto cover: Hunedoara Liberă. G4 Media, Unica, Ferratum

---