Mănăstirea Putna este considerat cel mai important lăcaș de cult construit de către domnitorul moldovean Ștefan cel Mare. Conform unei vechi legende folclorice, domnitorul ar fi înălțat câte o biserică după fiecare luptă.

Conform vechilor scrieri moldovenești se spune că zidirea bisericii Mănăstirii Putna a fost începută pe data de zece iunie a anului 1466 și ar fi luat sfârșit abia in anul 1469, iar sfințirea lăcașului de cult având loc peste încă un an pe data de trei septembrie.

Potrivit legendei despre Mănăstirea Putna se spune că locul în care se găsește acum construcția a fost ales într-un mod inedit și mai exact într-o zi când s-au hotărât să se apuce de treabă au pus mâna pe arc și din vârf de munte au hotărât că unde o sa cadă săgeata ar urma să fie ridicată mănăstirea, zis și făcut.

Marele domnitor Ștefan cel Mare s-a aflat la conducerea Moldovei timp de 47 de ani și trei luni, iar atunci când a trecut la cele veșnice mai exact în anul 1504 a fost înmormântat la Mănăstirea Putna.

În prezent singura clădirea din mănăstire care a rămas neschimbată din timpul domniei lui Ștefan este Turnul Tezaurului. Acesta era locul în care se țineau ascunse în urma cu mai bine de cinci veacuri toate obiectele valoroase din mănăstire. Tot aici la Mănăstire se mai poate admira Turnul Clopotniței sau Turnul lui Eminescu.  Mihai Eminescu fiind și cel care a supranumit Mănăstirea Putna – Ierusalimul Neamului Românesc.

Aici își dorm somnul de veci Ștefan cel Mare împreună cu ultima sa soție Maria Voichișa, a doua sa soție Maria de Mangop, fiul domnitorului numit Bogdan cel Orb și toți urmașii familiei până la Petru Rareș.

Sursă foto cover: imperialtransilvania.com

---