În inima capitalei țării noastre, chiar pe malul lacului Herăstrău oricine dorește are ocazia să descopere un adevărat sat românesc. Aici se găsesc diverse artefacte și monumente din secolul al XVII-lea și până la începutul secolului XX, nenumărate construcții specifice zonelor importante din punct de vedere etnografic, toate doar la Muzeul Național al Satului ,,Dimitrie Gusti”.

Încă din cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea în România prinde contrur ideea de creare a unui muzeu în aer liber. Astfel, în anul 1867 Alexandru Odobescu, un cunoscut om de cultură, a prezentat într-o expoziție Universală de la Paris diverse monumente de arhitectură populară.

Odată cu trecerea timpului Alexandru Țzigara Samurcaș, renumitul savant, urma să viseze la aducerea în cadrul Muzeului Etnografic de Artă Națională, Artă Decorativă și Artă Industrială din București (deschis de el încă din anul 1906) a mai multor așa zise gospodării autentice românești specifice zonelor cele mai importante pentru români. Aceste idei prinzând contur în anul 1909 prin expunerea în muzeu a primei case țărănești adusă specifică județului Gorj.

Înființarea Muzeului Satului este rezultatul mai multor cercetări intense și bineînțeles susținute atât din punct de vedere teoretic cât și pe teren a unor așa zise încercări muzeografice de mai bine de un deceniu, coordonate cu atenție de către Dimitrie Gusti, profesorul întemeietor al Scolii Sociologice din capitală.

Despre deschiderea oficială a Muzeului Satului se știe că a avut loc pe data de 10 mai a anului 1936 chiar în prezența regelui Carol al II-lea, iar pentru publicul larg a avut loc la o săptămână după pe data de 17 mai a aceluiași an.

În ultima perioadă prin intermediul campaniilor de cercetare și achiziții, patrimoniul muzeului  a crescut semnificativ, iar în prezent la expoziția permanentă fiind incluse 123 de complexe distincte și mai exact un total de 363 monumente ce beneficiază la rândul lor de un patrimoniu mobil de 50.000 de obiecte.

Sursă foto cover: basilica.ro

---