CITIRE

Descoperă România. Satul dispărut și barajul de pe...

Descoperă România. Satul dispărut și barajul de pe Valea Uzului

În România există un loc nu foarte cunoscut și care reușește să uimească prin frumusețea lui. Acesta este format din barajul și lacul de la Valea Uzului. Barajul este primul din țara noastră construit din contraforți și reprezintă o zonă importantă din punct de economico – social.

Sursă foto: infopensiuni.ro

Realizarea barajului a avut loc între anii 1965 – 1973, iar povestea lacului se pierde în timp. Oamenii locului povestesc că acum 100 de ani chiar în locul acumulării de apă era satul Poiana. Nimeni nu știe de ce, dar satul a ars din temelii și mai bine de 200 de familii au rămas fără locuință în urma focului.

Satul dispărut era amplasat pe unul dintre domeniile Știrbei, membrii cunoscutei familii le-a promis cuplurilor tinere care se vor căsătorii după incendiu că îi va face proprietari de terenuri în zonă, mai ales că Știrbeii exploatau petrol și gaz. Deoarece nimic nu este gratis, tinerii erau obligați să păzească terenurile de hoții de petrol și gaz. Astfel a fost reconstruit satul Poiana de la zero. Conform legendei se spune că în adâncurile apei se ascund zăcăminte importante de aur și nenumărate bogății care erau exploatate în trecut prin cele trei mine din zonă.

Sursă foto: infoturism-moldova.ro

Odată cu trecerea anilor zăcămintele de aur au rămas o amintire asemenea așezării refăcute după incendiul devastator. Acest lucru s-a întâmplat deoarece între anii 1965 – 1973 a fost ridicat barajul care măsoară 84 de metri înălțime și 507 metri lungime. Barajul de pe Valea Uzului primul realizat din contraforți este al doilea din Europa de acest tip. Contraforții ciupercă sunt utilizați pentru o greutate foarte mare, iar în interiorul barajului există o priză pentru apă potabilă. Cea din urmă este de fapt o microhidrocentrală cu o putere de cinci MW.

Acumularea de apă de la Poiana Uzului are o adâncime de aproximativ 64,7 meri, un volum de circa 98 milioane metri cubi de apă, o lungime de 3,37 kilometri și o suprafață de 334 hectare. Din acest lac sunt alimentate cu apă potabilă orașele Dărmănești, Târgul Ocna, Onești și o zonă din Bacău. Până de curând apa potabilă era o problemă pentru municipiul Bacău și județ.

Sursă foto: imgcop.com

Chiar dacă potențialul hidroenergetic este uriaș, lacul de la Valea Uzului și zona cu același nume se bucură de un potențial turistic remarcabil, însă nu foarte exploatat deoarece face parte din rezervația naturală Nemira. Lacul de acumulare Poiana Uzului este unul artificial rezultat din colectarea apelor Uzului.

După anul 1990 în jurul barajului au fost construite case de vacanță și pensiuni deschise tot timpul anului. Unde se termină lacul ( coada lacului cum îi spun localnicii ) sunt amplasate taberele Valea Uzului și tabăra Sălătruc. Chiar dacă această zonă este considerată cea mai frumoasă din județul Bacău, vizitatorii sunt în general din județ.

Sursă foto: turismdarmanestiblog.wordpress.com

Despre râul Uz, care traversează valea știm că este o apă repede de munte datorită căreia s-a format lacul de acumulare Poiana Uzului, acesta face parte din Rezervația Naturală Nemira. Dacă turiștii vin pregătiţi cu echipamentul de acasă aceștia pot face: drumeții, alpinism, să meargă cu bicicleta pe munte, să campeze, să se dea cu parapanta, plimbări cu ATV – ul, pescuit și vânătoare. În apa lacului trăiesc mai multe specii de pește, lacul fiind un loc ideal pentru amatorii de pescuit. Pescarii pasionaţi pun că Valea Uzului este locul ideal pentru o partidă prelungită, de o săptămână, de pescuit. Lacul lung de aproximativ cinci kilometrii se află la o altitudine de 500 de metri.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

  1. balcanu

    12 aprilie

    Am fost de vreo 10 zile la coada lacului! Apa fiind scoasă din lac pentru reparaţia unei valve, am mers prin baraj până la jumătatea lui. Lacul este colmatat într-o mare măsură! S-ar putea evacua din lac câteva milioane de metri cubi de nisip. Să presupunem că Apele Române ar scoate la licitaţie acest nisip. Dacă s-ar valorifica măcar un milion de metri cubi, cu bani câştigaţi s-ar putea finanţa amenajarea multor pâraie cu probleme.S-ar mări astfel şi volumul de apă stocată.
    Dar nu cred că vom vedea acest scenariu! În aceeaşi situaţie sunt majoritatea barajelor din ţară.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.