18 septembrie 2021, 16:05

Despre inventarea șampaniei și prima “beție de stele” a domnitorului Dimitrie Cantemir, cu vin de la franțoji

Ziua de 4 august 1693 este marcată în mod convențional drept data la care călugărul benedictin Dom Pierre Pérignon (decembrie 1638-14 septembrie 1715) ar fi inventat șampania, pronunțând celebrele cuvinte: „Veniți repede fraților, beau stele!” („Venez mes frères, vite, je bois des étoiles”).

Provincia Champagne și tehnologia tradițională

Majoritatea oenologilor și istoricilor au căzut de acord că acesta este mai degrabă un mit, deși Dom Pérignon a contribuit efectiv la dezvoltarea tehnologiei obținerii șampaniei așa cum o știm astăzi, prin folosirea metodelor naturale, fără adăugarea de substanțe străine pentru a obține fermentarea, selectarea și amestecul strugurilor, folosirea dopurilor de plută și a unor sticle mai groase, pentru o mai bună păstrare.

Fermentarea secundară

El este primul care a studiat procesul fermentării secundare în sticlă și a apreciat frumusețea irepetabilă a bulelor perlate de bioxid de carbon emanat.
Prin fermentare secundară se înțelege că, înainte de încheierea procesului de fermentare, vinul destinat să devină șampanie este mutat în sticle – unde va continua să fermenteze – păstrând însă în sticle și dioxidul de carbon rezultat în urma încheierii fermentării.

Era orb, dar o memorie extraordinară legată de vinuri

Din 1688 și până la sfârșitul vieții sale, în 1715, Pierre Perignon a avut funcția de viticultor și vinificator principal al abației. Interesant este că Pierre Perignon era orb. Totuși, avea un gust extraordinar de fin și o memorie impresionantă când venea vorba despre vinuri și despre tot ce era legat de vinificație.

Cunoștea în detaliu nu doar podgoriile care aparțineau mănăstirii Hautvillers, dar și pe cele din împrejurimi.

În baza unui singur strugure, Perignon putea să numească nu doar soiul de viță-de-vie respectiv, dar și locul unde a fost cultivat. Mai mult, din strugurii de culoare neagră el fabrica minunate vinuri albe, ceea ce nu mai făcuse nimeni până atunci, scrie radioromaniacultural.ro.

Provincia Champagne

Istoria leagă apariția șampaniei de provincia franceză Champagne. Aici a fost elaborată ”tehnologia tradițională” de producere a vinurilor spumante (Methode Champenoise), din trei soiuri de struguri cultivate în această regiune – Pinot Meunier, Pinot Noir si Chardonnay. Aceste vinuri erau supuse unei fermentări secundare în sticlă, iar apoi erau păstrate la loc sigur pentru cel puțin un an, relatează radioromaniacultural.ro.

Vinuri petiante

Vinurile petiante (ușor efervescente) din zona Champagne (vin de Champagne petillant, în franceză) sunt menționate încă din secolul XVII, dar denumirea ”vin de Champagne spumant” (vin de Champagne mousseux) apare după anul 1700.
Abia după 1830 vinurile spumante de Champagne devin populare, șampania impunându-se ca una dintre cele mai apreciate băuturi, fiind asociată cu luxul și rafinamentul vieții aristocratice și diplomația secolului XIX, notează, într-un articol amplu, Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe, în pagina lor de Facebook.
Se crede că șampania a fost băută pentru prima oară la noi în anul 1711, cu ocazia unei mese date în cinstea Domnitorului Dimitrie Cantemir de Țarul Petru I, cu ocazia venirii acestuia în Moldova pentru războiul pierdut cu turcii, care a pus capăt scurtei domnii a principelui român.

Rolul vinului în accederea la domnie a lui Dimitrie Cantemir

Vinul jucase un rol în accederea la domnie a lui Dimitrie Cantemir, cronicarii contemporani menționând că acesta se bucura de încredere la Constantinopole datorită prieteniei sale cu Daul Ismail Aga, trimisul diplomatic (capuchehaia) lui Devlet Ghirai, Hanul tătar al Crimeei și un apropiat al Curții Sultanului Ahmed al III-lea.

Cinstit cu vin, pune o pilă la Han

Influentul Daul Ismail, căruia beizadeaua Cantemir îi cînta din tambură şi pe care îl cinstea cu vin („că poate-fi bè și vin”, așa cum consemnează cronicarul Ion Neculce) a intervenit pentru el la Han, iar acesta la Sultan, tânărul domnitor fiind numit fără a plăti oficial domnia.

Aliat cu Petru cel Mare, a semnat un tratat secret la Luțk

Învestit de turci cu mare încredere în noiembrie 1710 pentru a lupta împotriva ruşilor care pregăteau o campanie antiotomană, ca represalii la atacurile din Ucraina ale tătarilor, Dimitrie Cantemir a sfârșit prin a se alia cu Petru cel Mare, fiind convins de starea de decădere a Imperiului Otoman, pe care îl cunoștea profund.
Dimitrie Cantemir a încheiat cu Petru I un tratat secret de alianță la Luţk, la 13 aprilie 1711, cu mai puţin de două luni de la declararea oficială a războiului, trimisul domnului moldovean fiind vistiernicul Ştefan Luca.
La 30 mai 1711, primele detaşamente ruseşti au ajuns la Iaşi, iar Domnul Cantemir le-a ieșit în întâmpinare, dând o proclamaţie către ţară, prin care dezvăluia supușilor noua alianță şi cheama pe toți locuitorii la luptă împotriva turcilor.
La 24 iunie a sosit la Iași pe neaşteptate și Petru cel Mare. Cronicarul Ion Neculce ne-a lăsat o descriere amănunţită a acestei vizite și un portret veridic al țarului rus, subliniind consideraţia deosebită a lui Petru I pentru Dimitrie Cantemir.
În semn de prețuire, Petru cel Mare l-a invitat pe Domnitor şi pe 15 boieri apropiați la un banchet pe care urma să-l dea de ziua numelui, Sfinții Apostoli Petru şi Pavel.
Ion Neculce l-a însoţit și el pe domn, descriind amănunțit scenele pitoreşti: slujba mitropolitului Ghedeon, care a binecuvântat soldații; tirurile trase cu toate armele de foc și piesele de artilerie; masa așezată în corturi etc.

Vinul franțuzesc deosebit de orice vin pe care îl consumaseră. Au mărmurit toți de beți, și domnul, și boiarii

Însă cel mai mult i-a impresionat pe domnitor și pe boieri vinul franțuzesc, deosebit de orice vin pe care îl consumaseră până atunci, care i-a făcut să își piardă luciditatea, nemaiștiind cum și pe unde au dormit în acea noapte. „Şi era într-o miercuri, în post, şi au mâncat toți carne, pentru liubovul împăratului creştinescu. Şi ne-au cinstit prea bine şi frumos, şi mai pe urmă ne-au închinat însuşi împăratul, cu nişte vin al lui, de la franţoji, care, îndată cum au băut, au mărmurit toţi de beţi, bând de acel vin. Şi n-au mai ştiut cum au dormit întru acea noapte, si domnul şi boiarii.

Beția nu a ajutat cursul războiului

Din păcate, „beția de stele“ nu a ajutat cursul războiului, în luptele care au avut loc la Stănileşti, în ţinutul Fâlciu, între 8 și 12 iulie 1711, trupele româno-ruse fiind înfrânte și înconjurate, semn că șampania este recomandabilă la negocierile diplomatice și doar după victorii!
Rușii au fost obligaţi să ceară un armistiţiu şi să semneze o pace considerată mai târziu puţin onorabilă, deoarece Marele Vizir Melimet Baitagi Paşa fusese mituit cu o sumă uriașă, dar a fost o ieșire dintr-o situație grea, agravată și de conflictul ruso-suedez, în acea perioadă fiind campat la Tighina și Regele Suediei, Carol al XII, care ar fi putut lesne ataca.
Petru cel Mare s-a putut retrage astfel cu armata sa, Dimitrie Cantemir și câțiva boieri fideli plecând pe drumul unui exil fără întoarcere în Rusia.

ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

  1. Zoltan

    26 august

    Mai studiati.. Procesul de obtinere a bulelor in vin a fost descris de Christopher Merret, in 1662, cu mult inaintea lui Dom Perignon..
    „On 17 December 1662 he presented Some Observations concerning the Ordering of Wines to the Royal Society. In this paper, unearthed by wine writer Tom Stevenson, Merret describes winemakers adding quantities of sugar and molasses to make the wines drink brisk and sparkling.[8] ”
    https://en.wikipedia.org/wiki/Christopher_Merret

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.