28 septembrie 2020, 11:56

”Deșteaptă-te, române!” răsună la Crucea de pe Caraiman, de Ziua Imnului. Nicolae Voiculeț și 40 de artiști, la înălțime

De Ziua Imnului Naţional al României, naistul Nicolae Voiculeţ împreună cu 40 de artişti vor interpreta „Deşteaptă-te, române!” la Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman, informează un comunicat al Institutului Cultural Român.

Proiectul „Ziua Imnului Naţional în sunetele naiului românesc”, susţinut de ICR, va fi difuzat atât pe pagina de Facebook a naistului, cât şi pe cea a institutului.

În toate concertele mele cânt Imnul României cu lacrimi în ochi, dar cu o mare speranţă şi onoare. Acum îl voi cânta peste întreaga Românie, de la cea mai înaltă cruce din lume. Pentru mine, Imnul Naţional nu este un simplu cântec care se intonează doar pentru a marca nişte momente, el este o rugăciune în memoria celor care şi-au dat viaţa pentru România şi un imn al demnităţii neamului românesc, este un îndemn pentru cei care vor să apere această ţară şi să o cinstească. Vă aştept să cântăm cu toţii într-un glas, peste întreaga Românie, Imnul nostru Naţional!„, afirmă naistul Nicolae Voiculeţ.

Poem scris de Andrei Mureșanu

La 29 iulie 1848, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, după citirea noii Constituţii, un grup de tineri condus de Anton Pann, a cântat pentru prima dată imnul Revoluţiei paşoptiste „Deşteaptă-te, române”, pe versurile poemului patriotic „Un răsunet”, scris de Andrei Mureşanu (şi publicat în suplimentul „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, nr. 25 din 21 iunie 1848, după prima parte a Proclamaţiei de la Islaz),  muzica imnului fiind atribuită lui Anton Pann (în imagine).

Dealtfel, prin Raportul nr. 10 al comisarului de Vâlcea, D. Zăgănescu, acesta informa ministrul Trebilor din Lăuntru al Ţărilor Româneşti că la data de 29 iulie 1848 cetăţenii oraşului, adunaţi în grădina Zăvoiului de la poalele Capelei, au cântat pentru prima dată în mod oficial actualul imn naţional „Deşteaptă-te române!”.

I-a însoțit pe români în momente dificile

Alte surse arată că imnul ar fi fost cântat pentru prima dată la Brașov.

„Deşteaptă-te, române!” a fost de la acel moment cântecul care i-a însoţit pe români pe parcursul celor mai dificile momente ale istoriei: războiul de independenţă din 1877 şi cele două războaie mondiale.

Prima înregistrare a melodiei s-a făcut pe disc, în anul 1900, în S.U.A., în interpretarea solistului Alexandru Pascu, scrie radioromaniacultural.ro.

După 30 decembrie 1947, imediat după instaurarea dictaturii comuniste, „Deşteaptă-te, române !”, ca şi alte marşuri şi cântece patriotice, precum „Pe-al nostru steag e scris unire”, au fost interzise, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare.

Cu toate acestea, la 15 noiembrie 1987, în timpul revoltei anticomuniste de la Braşov, muncitorii de la uzina Steagul Roşu, aflaţi în marş spre centrul oraşului, au cântat, în faţa Spitalului Judeţean, „Deşteaptă-te, române!”.

La 22 decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul s-a auzit din nou, emanând unitatea maselor de oameni care protestau pe străzi şi exprimând repulsia faţă de vechiul imn comunist „Trei culori…”.

Imnul național

„Deşteaptă-te, române!”, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848, a devenit după Revoluţia din 1989 imnul naţional al României, prin Decretul-lege nr. 40 publicat în Monitorul Oficial al României nr. 15 din 25 ianuarie 1990, această prevedere fiind menţionată şi în Constituţia României din 1991.

În perioada 1991 – 1994, „Deşteaptă-te, române!” a fost şi imnul naţional al Republicii Moldova, dar a fost înlocuit cu imnul  „Limba noastră”.

După Revoluţia din 1989, „Deşteaptă-te, române!” a fost ales Imnul Naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991, iar Ziua Imnului a fost instituită în anul 1998 prin Legea nr. 99.

Curiozități

Sunt considerate contravenţii intonarea sau publicarea imnului în altă limbă decât cea română, ori cu textul şi partitura diferite de cele prevăzute de lege, sau omisiunea interpretării sale în cazurile obligatorii.

Ziua Imnului Naţional al României – 29 iulie a fost proclamată prin Legea nr. 99/1998.

Ziua Imnului Naţional trebuie marcată de către autorităţile publice şi celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

De asemenea, în municipiul Bucureşti şi în municipiile-reşedinţă de judeţ trebuie organizate ceremoniale publice de intonare a imnului naţional al României şi de înălţare a drapelului naţional, pe baza normelor convenite între prefecturi, primării şi comenduirile de garnizoană.

Să mai menţionăm că Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, iar la ocazii festive se interpretează strofele 1, 2, 4 şi 11.

Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman

Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman, denumită oficial Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial, este un monument istoric situat în Munţii Bucegi.

Acesta este de forma unei cruci latine, având o înălţime de 39,3 metri şi a fost construit între anii 1924-1928 în apropiere de Vârful Caraiman, la altitudinea de 2.291 m, pentru a cinsti memoria celor 30.000 de militari români căzuţi în luptele de pe Valea Prahovei, în Primul Război Mondial.

În anul 2013, acest monument a fost desemnat, de Guinness World Records, ca fiind cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan.

Virtuoz al naiului

Nicolae Voiculeț, un virtuoz al naiului, este dirijor, coordonator muzical și producător. Pentru a promova cultura naţională şi spre a împărtăşi din misticismul naiului, Nicolae Voiculeţ susține că a înfiinţat, în urmă cu peste douăzeci de ani, în SUA, la Chicago, prima şcoală de nai din America de Nord.

Aici a pregătit elevi să comunice în limbajul universal al naiului. Dragostea pentru pedagogie a moştenit-o de la profesorul său, Gheorghe Zamfir.

A făcut cunoscută tradiţia poporului său  în sute de concerte, în diverse colţuri ale lumii. A colaborat cu orchestre filarmonice din Viena, Stockholm, Praga, Bucureşti şi Boston, a avut evoluţii artistice în lumea arabă, dar şi în Japonia, America de Nord şi America de Sud.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.