19 martie 2024, 7:14

Devenim din ce în ce mai proști?

Oricâte lucruri greșite ar fi făcut omenirea în secolul XX, măcar aveam un lucru cu care ne puteam lăuda: conform măsurătorii testelor IQ, oamenii deveneau mai inteligenți. Creșterea constantă a IQ-ului se numește efectul Flynn și a durat zeci de ani. Oriunde ar fi căutat, cercetătorii găseau o creștere a inteligenței cu aproximativ trei puncte de IQ în fiecare deceniu, notează Inc.com.

Pentru o lungă perioadă de timp, omenirea devenea din ce în ce mai inteligentă. De fapt, progresul nostru părea de neoprit. Cercetările în domeniul inteligenței au confirmat de fapt acest lucru.

Și a venit stagnarea

Dar, în urmă cu câțiva ani, scorurile IQ au stagnat.

Care ar putea fi motivul pentru aceasta?

În 1984, politologul James Flynn, care locuiește în Noua Zeelandă, a descoperit că valorile de inteligență măsurate în numeroase țări au fost în continuă creștere de la începutul secolului XX, scrie DW. Acest lucru a devenit cunoscut sub numele de „efectul Flynn”. Această creștere a fost atribuită unor factori precum o mai bună nutriție și asistență medicală.

Dar, mai presus de toate, a fost rezultatul unui acces mai larg la educație.

Flynn a refăcut analizele, a căutat date din 20 de țări diferite, și toate arătau același lucru. Creșterea era una globală, constantă, cu ritm de metronom, iar zecile de teste care au urmat, efectuate independent de către alți cercetători au confirmat ceea ce astăzi este cunoscut sub numele de Efectul Flynn.

Cu toate acestea, la scurt timp după trecerea la noul mileniu, statisticienii norvegieni au descoperit că efectul Flynn nu mai funcționa. Dimpotrivă, unele țări au înregistrat chiar o ușoară scădere a scorurilor IQ de atunci. Până în ziua de azi, cercetătorii încă se mai întreabă: De ce devenim mai proști?

Digitalizarea și schimbările din peisajul media

Mulți neurobiologi și psihologi suspectează că digitalizarea și schimbările din peisajul media ar putea avea un impact negativ asupra scorurilor IQ. S-a dovedit că timpul sporit petrecut în fața ecranului și accesibilitatea constantă prin intermediul smartphone-urilor reduc capacitatea noastră de concentrare.

Creierele noastre sunt pur și simplu suprasolicitate. Și factorii biologici externi ar putea avea, de asemenea, un impact asupra inteligenței, cum ar fi creșterea exponențială a producției de combustibili fosili și utilizarea zilnică a plasticului.

Anterior, cercetătorii de la Centrul Ragnar Frisch pentru Cercetare Economică au analizat în jur de 730.000 de teste IQ făcute de bărbați norvegieni înainte de serviciul militar obligatoriu, între 1973 și 2009.

S-a descoperit că scorurile IQ medii erau în plină cădere și nu cu vreo proporție nesemnificativă. Fiecare generație de bărbați norvegieni pare să fie cu șapte puncte mai proastă decât generația dinaintea sa.

Iar după cum subliniază PsyBlog, acesta nu era nici măcar primul studiu care a descoperit că efectul Flynn s-a inversat, deși era cel mai convingător de până atunci.

Obsesia pentru tehnologie

Știm, așadar, că de vină sunt factorii artificiali și nu natura, dar încă nu se cunoaște care aspect al vieții moderne se face vinovat pentru acest declin.

A apărut și teoria conform căreia obsesia noastră pentru tehnologie ar putea fi de vină, însă, cum declinul a început în anii ’70, cu ceva timp înainte ca lumea să-și petreacă timpul holbându-se la ecrane, tehnologia nu poate fi singura cauză.

Alte explicații posibile sunt dietele nesănătoase, programele mass-media din ce în ce mai mizerabile, declinul calității actului școlar și lecturile din ce în ce mai sărace.

Problema ar putea fi cauzată și de un detaliu tehnic al testelor de inteligență. Savanții fac distincție între inteligența cristalizată (lucrurile care ți s-au predat și pe care ți le amintești) și inteligența fluidă (abilitatea de a învăța lucruri noi).

Cea cristalizată cuprinde lucrurile pe care le-ai învățat, cea fluidă se referă la abilitatea unui individ de a vedea în perspectivă și de a-și folosi logica în rezolvarea unor probleme de care nu s-a mai lovit până în prezent.

Implicația aici este că nu am fi mai puțin deștepți, ci testele IQ nu au ținut pasul cu evoluția societății. Însă până când cercetătorii nu-și vor pune la bătaie inteligența fluidă să rezolve această nouă dilemă, noi și IQ-urile noastre mici nu vom ști unde e de fapt problema.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol