Şapte dintre cele 30 de state membre ale NATO au atins ţinta privind cheltuielile militare în 2022, a anunţat marţi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, în prezentarea raportului anual al organizaţiei, relatează Reuters.

Cele şapte state sunt SUA (3,46% din PIB pentru apărare), Regatul Unit (2,16% din PIB pentru apărare), Estonia (2,12%), Letonia (2,07%), Lituania (2,47%), Polonia (2,42%) şi Grecia (3,54%).

Paradoxul românesc

Cu război la graniță, România a alocat în 2022 mai puțini bani pentru apărare decât în 2021.

Conform aceleiaşi surse, România a alocat pentru apărare 1,75% din PIB anul trecut, 1,86% din PIB în 2021, 2,01% din PIB în 2020 şi 1,84% din PIB în 2019.

Pentru anul 2023, România are totuși prognosticate cheltuieli militare de 2,5% din PIB.

Bugetul alocat apărării va depăși, în 2023, 7 miliarde și jumătate de euro. O sumă însemnată va fi folosită pentru înzestrarea armatei. MApN are deja contracte multianuale în derulare, dar a demarat și unele noi, la fel de scumpe, pentru care a primit aprobarea Parlamentului.