25 aprilie 2024, 16:38

Comunitatea românească din Anglia, îngrijorată de Brexit. Liderul studenților români din străinătate: „Am plecat pentru a prelua ce are de oferit Marea Britanie și implementarea celor învățate în țara mea”

De dragul aventurii sau din pragmatism, mulți liceeni români aleg să plece la universități din străinătate. Conform unor statistici, peste 40.000 de tineri români urmează o facultate în altă țară. Robert Stredie este unul dintre tinerii care au ales să studieze departe de România. Plecat din Botoșani, tânărul a ajuns în Manchester. Începând cu anul acesta, a devenit președintele Ligii Studenților Români din Străinătate.

Într-un interviu acordat editiadedimineata.ro, Robert a vorbit despre românii din Marea Britanie și cum putem convinge tinerii plecați să se întoarcă în țară.

Cu ce gânduri a plecat președintele LSRS din România?

Robert studiază management la University of Manchester, una dintre universitățile de top din Marea Britanie. Chiar dacă se lovește de multe oportunități de dezvoltare personală în Marea Britanie, studentul se gândește să se întoarcă în țară. „În primul rând, chiar dacă e greu de crezut, am plecat cu gândul de a mă întoarce. Am plecat pentru a prelua tot ce are mai bun de oferit sistemul educațional din Marea Britanie și implementarea celor învățate aici, în țara mea.”, mărturisește președintele LSRS.

Robert Stredie

Robert Stredie

Cum se integrează românii în alte țări?

Întrebat dacă este dificil să te integrezi într-o altă țară, Robert explică: „Cunosc cazuri de studenți care nu s-au integrat în comunitate, dar nu pentru faptul că sunt români. Chiar și eu am trecut prin niște momente mai grele în primul an pentru că ești departe de familie și prieteni. Cu alte cuvinte, mai devreme sau mai târziu, te vei confrunta cu singurătatea și în momentul respectiv contează pe cine ai în jur, dacă ai niște oameni în care poți avea încredere, care să te poată ajuta să te ridici, altfel, sunt șanse foarte mari să dorești să te întorci acasă.”

Persoanele de naționalitate română din Marea Britanie, o comunitate puternică

Conform BBC, anul trecut persoanele de naționalitate română formau a doua cea mai mare comunitate fără cetățenie britanică din Regatul Unit. Întrebat de ce au fost atâția români atrași de Marea Britanie, Robert explică: „Merită subliniat că Marea Britanie are în acest moment cea mai mare comunitate de studenți români. Fără îndoială, factorul principal a fost și este reprezentat de salariile mari. La un moment dat, era vehiculat acest subiect cum că românii nu ar fi doriți, dar s-a dovedit a fi fals. La o emisiune realizată tot de BBC despre muncile de la fermele din UK erau aduși tineri britanici care rezistau pentru câteva ore și declarau că nu știu cum cineva poate lucra într-un asemenea mediu. Concluziile erau trase apoi de fermieri care spuneau: «Noroc că sunt românii și bulgarii interesați, altfel nu știu ce aș fi făcut.»”.

Robert prezintă îngrijorările pe care le au românii din Marea Britanie în vederea adoptării Brexit. „Au fost și sunt mai multe tipuri de îngrijorări. Pentru studenți, cea mai mare grijă este acel împrumut oferit de guvern studenților europeni, care acoperă în întregime costurile cursurilor. Precum și condițiile în care aceștia ar putea beneficia de un job după finalizarea studiilor. Pentru cei care lucrează deja acolo, cred că cea mai mare frică este să își poată păstra job-ul actual, drepturile și serviciile de care au beneficiat până acum.”, prezintă Robert.

Robert nu crede că interesul românilor pentru Marea Britanie o să scadă. „Atâta vreme cât românii vor beneficia de aceleași drepturi și servicii, ca restul europenilor de altfel din Marea Britanie, nu cred că interesul va scădea.”, explică studentul.

Întrebat dacă a fost ajutat de susținerea numărului mare de studenți din Marea Britanie, Robert crede că acesta nu a fost un motiv fundamental pentru care a ajuns președintele LSRS. „Deși cea mai mare comunitate de studenți români este în Marea Britanie, aceasta nu a fost un factor care să întărească candidatura mea în board-ul de conducere. Fiecare voluntar LSRS are o șansă egală de a candida pentru orice funcție din această organizație, iar totul este democratic, candidații fiind aleși prin votul celorlalți voluntari.”, îi încurajează Robert pe studenții români din alte țări care vor vrea să ocupe în viitor poziția de președinte LSRS.

Gala Studenților Români din Străinătate

Gala Studenților Români din Străinătate

Cum putem convinge studenții români din străinătate să se întoarcă acasă?

Robert consideră că organizația pe care o conduce are un rol important în menținerea relației dintre statul român și studenții români din străinătate. „Statul român, pe lângă Ministerul Afacerilor Externe sau Ministerul pentru Românii de Pretutindeni cu care lucrăm, mai apelează și la Liga Studenților Români din Străinătate pentru a ajunge la studenți.”

Întrebat ce se poate face pentru a convinge tinerii să se întoarcă în România, Robert consideră că este o discuție dificilă, dar lansează o serie de propuneri: „În primul rând prin garantarea unor beneficii simple, dar foarte utile pentru care noi ne luptăm. De exemplu transportul gratuit cu trenul și pentru studenții români din străinătate. Cei mai mulți se întorc acasă vara, pleacă în vizită la prieteni de prin alte părți ale țării. Să beneficiezi de transport gratuit ca ceilalți studenți din țară ar însemna ca statului îi pasă de noi. Să știi că țara ta ține la tine contează mult în luarea deciziei de a te întoarce. Majoritatea studenților români din străinătate sunt foarte conectați cu România. Un lucru pe care și l-ar dori este meritocrație. Să știi că ai șanse egale pentru un job, o poziție sau servicii ca toți ceilalți, fără să apelezi la tradiționalul PCR , «pile, cunoștințe, relații». Alți studenți, dedicați cercetării,  nu au de ce să se întoarcă în țară pentru că nu au infrastructura necesară pentru a-și conduce proiectele de cercetare, astfel alte țări se vor bucura de realizările acestora. Sunt multe lucruri care pot fi făcute, singura condiție este să fie interes.”, explică Robert.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE