Dresda a renăscut din propria-i cenușă precum pasărea Phoenix. Bombardată  în cel de-Al Doilea Război Mondial, Dresda este considerată de mulți cel mai frumos oraș din Germania, nu întâmplător fiind alintată ”Florența Nordului” sau ”Florența de pe malul Elbei”.

Periclitează însă radicalizarea regiunii renumele de magnet pentru turiști? Peste patru milioane de oameni locuiesc în Saxonia, dar majoritatea tinerilor vor vota cu AfD, partidul de extremă-dreapta.

Extremism, fascism, neonanism sau doar populism, fake news și manipulare?  Este o întrebare care preocupă la această oră toată Germania. Cu o săptămână înainte de alegeri, Dresda, capitala landului Saxonia, este împânzită de pancarte cu mesaje electorale dure.

“Stat liber, în loc de Califat” sau “deportați infractorii la Berlin” sunt doar câteva dintre sloganurile cu care partidele încearcă să mobilizeze electoratul. În replică, de la Leipzig la Dresda, de la Meißen la Pirna, ONG-urile organizează marșuri pentru democrație, în timp ce bisericile îndeamnă la incluziune și diversitate.

Alegeri umbrite de extremism

La începutul lunii septembrie, landurile Saxonia și Turingia organizează alegeri pentru Parlamentul regional. Urmează și Brandenburg. Miza este uriașă.

Partidul de extrema dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD) are pentru prima dată șanse reale de a câștiga alegerile. De ce ne-ar afecta pe noi asta? Simplu: Germania este locomotiva Uniunii Europene. O victorie a AfD ar slăbi Germania și implicit și Uniunea European într-o perioadă de criză profundă.

Aproape irelevantă în Vest, AfD câștigă tot mai mulți simpatizanți în Estul Germaniei. Retorica lor este foarte simplă pentru publicul țintă: imigrația ilegală, ”pace” în Ucraina, pandemia Covid și criza energetică.

Mai exact: stoparea imigratiei ilegale in condițiile în care Germania are nevoie urgentă de 500.000 de muncitori calificați, pace în Ucraina sau cel puțin sistarea ajutorului financiar și de armament acordat Ucrainei, tragerea la răspundere a celor responsabili pentru măsurile anti-Covid, sistarea imediată a măsurilor de combatere a crizei climatice, fenomen inexistent care a aruncat Germania într-o criza energetică.

Atenție! Vine Sahra

În condițiile în care prognozele arată că fiecare a treia persoană din Saxonia va vota Afd, este îngrijorătoare ascensiunea fulminantă a BSW (Alianța Sahra Wagenknecht), un partid de extrema stânga, care a preluat multe din lozincile Afd, pe care le-a nuanțat pentru alegătorii de stânga

Sahra Wagenknecht este un politician recunoscut la nivel național, care s-a rupt de partidul ex-comunist Die Linke, considerat mult prea moderat. La doar șase luni de la înființare, BSW a obtinut un scor impresionant la alegerile europarlamentare și este cotat cu șanse reale la locul 3 (12-16%) la alegerile din Saxonia.

Partidele tradiționale se luptă pentru existență și supraviețuire. Liberalii de la FDP și comunistii de la Die Linke au șanse mici de a ajuuge în Parlament, în timp ce două dintre partidele aflate în coaliția de guvernare, socialiștii de la SPD și verzii de la Die Grunen se bat pe voturile care ar putea asigura pragul de 5%.

Toată lumea anunță solemn că indiferent de rezultatele finale, nu vor forma o coaliție cu Afd, însă se pare că vor avea nevoie de BSW pentru a nu arunca landul într-o criză guvernamentală.

Un dezastru pentru Germania?

BSW a participat la alegerile europene din iunie având o platformă electorală anti-UE şi bazată pe abolirea actualei politici privind schimbările climatice. Printre propunerile BSW se află renunţarea la certificatele de tranzacţionare a cotelor de dioxid de carbon.

”UE în forma sa actuală este dăunătoare pentru ideea europeană. Ce poate fi reglementat mai bine şi mai democratic la nivel local, regional sau naţional nu trebuie să fie lăsat delirului tehnocraţiei UE”, se menţionează în programul BSW.

Documentul adaugă că, dacă este necesar, Germania nu ar trebui să adere la regulile UE. BSW susţine ”neimplementarea reglementărilor UE dacă ele sunt contrare raţiunilor economice, justiţiei sociale, păcii, democraţiei şi libertăţii de exprimare”.

 

De ce s-a ajuns ajuns aici?

Dacă politicienii de la CDU, SPD, FDP și Die Grunen prevestesc apocalipsa, mediul de afaceri reacționează mult mai relaxat. Liderul mondial în fabricarea cipurilor, TSMC din Taiwan, a anunțat la finalul lunii august că va investi 10 miliarde de euro într-o fabrică din Dresda. 30% din noua fabrică va fi deținută de două companii germane, Bosch și Infineon, dar și una din Olanda NXP.

După o vizită la GlobalFoundries din Dresda, al treilea cel mai mare jucător din domeniului semiconductorilor și cel mai mare producător de cipuri din Europa la acest moment, pare aproape inexplicabilă ascensiunea extremismului și radicalismului din regiune.

Peste 50 de națiuni de pe tot globul sunt reprezentate în fabrică, iar riscul ca, în cazul unei victorii a AfD, cineva să refuze un job la Dresda este aproape inexistent.

De aceeași părere sunt și reprezentanții Institului de Cercetare Max Planck, unde se adună minți luminate de pe tot globul. “Germania are baze democratice foarte solide. De exemplu, finanțarea institutului, chiar și din fonduri publice este asigurată cu mulți ani în avans, nu depinde de nicio culoare politică si are la bază atât fonduri europene, cât și federale, regionale și locale.

Scindarea dintre Est și Vest

Teorii și speculații legate de radicalizarea populației din fostul RDG sunt multe. Câteva esențiale au fost sintatetizate de fostul parlamentar german Christoph Matschie (SPD), fost ministru al Educației și vicepremier al landului Thuringia.

Dincolo de cei 45 de ani de RDG care si-au pus amprenta asupra oamenilor, unificarea din 1990 a fost ca un moment de “acum ori niciodată”. Oamenii nu au fost cu adevărat pregătiți pentru ce va urma.

Mulți și-au pierdut joburile și au emigrat in vest, în timp ce alții din vest au venit aici și au ocupat joburile în administație și media. Presa din cele șase landuri, foste RDG, este dominată copios de jurnaliști născuți și crescuți în vestul Germaniei, care nu înțeleg ce se petrece in Est.

După aproape 35 de ani, oamenii se simt marginalizați, frustrați, și-au pierdut încrederea în media, în spectrul politic și votează formațiuni extremist nu doar ca protest, ci fiindcă mulți chiar cred ceea ce li se spune. Mulți se simt cetățeni de rang inferior în propria lor țară, iar mesajul partidelor tradiționale nu mai ajunge la ei.

Există și urmări directe ale violurilor comise de sovietici în RDG. Mulți copii născuți în astfel de condiții. Pe de altă parte, femeile tinere sunt cele care au plecat primele, iar acum există localități unde numărul bărbaților este dublu față de cel mai femeilor. Sunt probleme demografice majore.

Temele mari care marchează totuși alegerile regionale sunt mai mult de politică externă pentru care landul Saxonia nu este direct răspunzătoare. imigrația, războiul din Ucraina, UE, criza energetică, nu țin direct de landuri.

Solingen, muniție pentru AfD și BSW

Politicianul trage un semnal de alarmă că lupta politică se va duce până în ultima clipă. Aici nu există protest prin absenteism. Oamenii merg la vot, mulți se decid în ultima săptămână, unii chiar în ultima zi, câțiva chiar în drum spre secția de votare.

Pe de altă parte, pentru formațiunile extremiste care marșează împotriva imigrației, a venit ca cireașa de pe tort, atacul terorist din Solingen, unde un imigrant sirian, ce ar fi trebuit deportat, a ucis trei persoane și rănit alte opt.

Un motiv întemeiat pentru AfD și BSW să își unească forțele după alegeri și să avem de parte de ceva ce nu a mai văzut Germania de 80 de ani?

Reportaj realizat de Istvan Deak în Dresda, Chemnitz si Pirna.

---