17 mai 2021, 0:12

Europa de Est: războiul rece al vaccinurilor (ANALIZĂ)

Pentru multe țări din Europa de Est și din Balcanii de Vest, graba de a achiziționa vaccinuri anti-COVID-19 a fost comparată cu cea care a existat în timpul Războiului Rece, arată Euronews într-o analiză. Guvernele din zonă s-au confruntat cu întrebări de tipul:

  • „Care vaccin este cel mai bun?”
  • „Care poat fi disponibil rapid?”
  • „Riscăm să stricăm relațiile cu Occidentul dacă luăm doze și din Rusia?”.

 

Allison Carragher, specialistă în Balcanii de Vest și țările din fosta Iugoslavie, vede alegerile Europei de Est ca o „ciocnire a două sisteme de valori”, având vaccinurile chinez și rus pe de o parte și pe cele occidentale de cealaltă parte.

Când UE nu e acasă

Una dintre problemele mai largi provocate de această divizare este dacă e nevoie de transparență pentru a împărtăși date, pentru a implica sectorul privat și pentru a avea încredere într-un organism de reglementare. Există un spectru mai larg de actori-cheie decât în ​​timpul Războiului Rece, iar unele țări s-au îndreptat către China, subliniază Joanna Hosa, director adjunct la Wider Europe Programme din cadrul Consiliul European pentru Relații Externe.

Ea este de acord că țările din zonă preferă în mod clar vaccinurile de la aliații lor politici, dar a adăugat că eficiența vaccinurilor este, de asemenea, o dimensiune importantă. Când unii din Europa de Est și din Balcanii de Vest au văzut că vaccinurile rusesc și chinezesc erau mai ușor de obținut, au început să se răzgândească. Chiar și unele țări din UE s-au îndreptat către Sputnik V înainte să fie aprobat de autoritatea de reglementare a medicamentelor, iar Ungaria și Slovacia a primit deja doze.

Tensiunile pre-aderare

Oricât de gravă ar fi nevoia de vaccinuri, unele state foste sovietice nu au reușit să treacă peste luptele cu Moscova, cel puțin în cazul Ucrainei. A existat o petiție pentru a nu adopta vaccinul rusesc, pentru că este văzut ca o amenințare la adresa securității naționale. Războiul ruso-georgian este, de asemenea, proaspăt în mintea georgienilor.

„Moldova este după gard. Deși actuala președintă este foarte proeuropeană, nici ea nu vrea să aibă probleme cu Rusia, așa că s-ar putea să cumpere niște doze”, a spus Hosa.

De cealaltă parte a monedei, Belarusul a întâmpinat vaccinurile Sputnik V cu brațele deschise, pentru că nu are nimic de pierdut.

Relațiile geopolitice dintre țări sunt, de asemenea, în joc, atunci când vine vorba despre națiuni care donează doze celor care au nevoie. Serbia a fost lăudată în acest sens și președintele Aleksandar Vučić a declarat că unele vaccinuri care vin din est sunt chiar mai sigure decât cele pe care le primiesc din vest.

Schema de vaccinare a Comisiei Europene a fost criticată mult pentru lansarea sa lentă. Din acest motiv, Hosa nu crede că deciziile unor guverne ale Europei de Est de a fi independente față de recomandările Agenției Europene a Medicamentelor vor avea un impact negativ asupra poziției lor în bloc sau asupra aderării la UE. Ea consideră că regiunea Balcanilor de Vest a fost în mod repetat exclusă de UE și pandemia a servit doar la exacerbarea sentimentului că aceste țări au fost uitate.

 


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.