17 martie 2024, 22:01

EXCLUSIV Dan Dungaciu: „Umbrela N.A.T.O la acest moment, este cu mult mai importantă decât putem noi să percepem”

Ca să înțelegi ce importanță are apartenența la N.A.T.O a României, trebuie să te muți un pic dincolo de granițele țării, nu prea departe, în Republica Moldova, sau în Ucraina”.

Sursa: rfi.ro

Bună ziua domnule Dungaciu! Având în vedere faptul că un N.A.T.O puternic reprezintă un punct de interes atât pentru S.U.A, cât și pentru România, ce ne puteți relata despre câștigul țării noastre în urma summitului de la Bruxelles?

Buna ziua! România câștigă din punct de vedere concret, adică lucruri calculabile, verificabile aș putea spune, dar și din punctul de vedere al unei prestații pe care România nu a mai avut-o de mult. Dacă aș începe cu cea din urmă, România câștigă în consecvență, fiind actorul asociat de fiecare membru N.A.T.O în parte cu regiunea Mării Negre, pe care a încercat să o promoveze indiferent de instanța care trimitea mesajul, de fiecare dată, cu ocazia tuturor reuniunilor, Bucureștiul a pus pe agendă, chiar această problematică. Sigur că dificultatea capitalei noastre este că încearcă să pună pe agendă o regiune, care, de fapt, nu este o regiune, este doar o geografie, noi nu avem conștiința apartenenței la o regiune, nu știm să colaborăm, iar aici nu mă refer doar din punct de vedere militar, ci și din punct de vedere economic, politic, cultural și așa mai departe.

În al doilea rând, mai concret, a organizat o reuniune dedicată explicit Mării Negre, ceea ce e iar un lucru bun, deoarece România s-a evidențiat ca purtător de mesaj pe tema asta, cu o mică scăpare, anume: lipsa Ministrului  Apărării Republicii Moldova, a participat Ucraina și Georgia, dar nu și Republica Moldova, iar acesta, cred că este lucrul care ar fi trebuit discutat un pic mai mult. Faptul că Ministrul Apărării din Republica Moldova lipsește de la summitul N.A.T.O, este clar că nu-i o întâmplare, este de fapt un mesaj foarte importa atât pentru N.A.T.O, cât și pentru România și zona estică în general. Desigur că acest mesaj va fi urmat de anumite consecințe, pe care le vom vedea.

A treia performanță concretă pentru România, este ceea ce se numește Brigada Multinațională, care există în țara noastră. Aceasta este o brigadă pentru instruirea trupelor terestre care se „upgradează” și lucrează la dezvoltarea capacității acesteia, în scopul de a întări postura de apărare a alianței. La fel și faptul că România și-a propus să dezvolte o capacitate terestră și de comandă la control de nivel pe teritoriul României, așa zisa „la nivel de trei stele”, iar asta înseamnă că România vrea să se pună și din punctul acesta de vedere pe harta deciziei și interesului N.A.T.O pentru regiune, cu mica precizare, că aceasta este deocamdată un acord politic, adică o formă agreată, conținutul urmând să fie construit de România în urma unor dezbateri lungi bilaterale, multilaterale, prin care poate convinge partenerii că această locație este atractivă pentru toată lumea.

Spuneți-mi vă rog, cum era România în relația cu partenerii N.A.T.O acum 10 ani și, cum este acum? Îmi puteți face o paralelă?

Aici sunt două lucruri care trebuie subliniate, primul este legat de faptul că relația la nivel N.A.T.O între actorul principal S.U.A și ceilalți parteneri, nu aș spune că s-a răcit, dar a intrat pe o altă logică care pune accentul pe art.3, care arată că fiecare stat din N.A.T.O trebuie să-și dezvolte capacitatea prin care să fie capabili să se apere și să aducă o contribuție la apărarea alianței, iar europenii insistă mai mult pe art.5, după care se merge pe principiul că nu contează cât ai în pungă,  fiecare trebuie să-l apere pe celălalt. Este o diferență de accente, care eu cred că va fi rezolvată.

În al doilea rând, aș spune că România în N.A.T.O are și o imagine ca și o alianță mai solidă decât are la nivelul altor parteneri din U.E. Desigur că nu poți face abstracție, pentru că aceia sunt și în N.A.T.O și în U.E, dar la nivel de alianță al Atlanticului de Nord, există agende care nu coincid cu agendele Uniunii Europene, iar din acest punct de vedere, chiar dacă în acest moment România are dispute și chiar puncte de vedere nu neapărat consonante cu partenerii europeni, asemenea lucruri se văd mai greu în N.A.T.O, pentru că temele asupra cărora nu avem același punct de vedere nu se discută la N.A.T.O. Așadar, cred că țara noastră stă bine în alianță, iar faptul că ea încearcă să fie un echilibru între S.U.A și restul partenerilor, eu cred că trebuie salutat din acest punct de vedere.

În altă ordine de idei, domnule Dungaciu, cât de importantă mai este pentru noi umbrela N.A.T.O?

Umbrela N.A.T.O la acest moment, este cu mult mai importantă decât putem noi să percepem,iar marele avantaj al securității, este faptul că atunci când o ai, nu discuți despre ea. Când nu discuți despre ea, ți se pare că nu este așa importantă, ceea ce se întâmplă și cu noi, nu vorbim despre securitate pentru că face parte din cea mai puterincă alianță militară din istorie și, acestea nu sunt cuvinte mari. Ca să înțelegi ce importanță are apartenența la N.A.T.O a României, trebuie să te muți un pic dincolo de granițele țării, nu pre departe, în Republica Moldova, sau în Ucraina, unde vezi ce pățește un stat care nu este membru al N.A.T.O. Ca o concluzie, dacă nu ești membru al acestei alianțe, ți se poate întâmpla orice, desigur, acum, faptul că faci parte din ea nu însemnă că nu ți se va întampla nimic niciodată, dar clar nu ți se poate întâmpla orice. Când ai intrat într-un război, trebuie să ai conștiința faptului că și camarazii tăi din N.A.T.O sunt în acel război, deși, până să intervină ei, trebuie să înveți să te aperi singur.

În contextul în care Donald Trump a afirmat că pe viitor statele membre N.A.T.O ar trebui să ofere 4% din P.I.B pentru apărare, credeți că România va fi capabilă să aloce acest buget?

Declarația lui Trump, este ceva de genul „America va ieși din N.A.T.O”, doar că aceste sunt declarații de negociere. În consecință, acesta este doar un stil de negociere, pe care eu nu-l judec aici, doar îl constat. Trump are, ce-i drept, acest „dar” de a face declarații dure, însă ele nu trebuie neapărat luate în calcul, și mai ales contextul în care sunt făcute. Eu cred că această declarație legată de 4% a fost de fapt dorința de a obține acel 2%. Astfel, dacă măcar majoritatea aliaților și-ar asuma acest procent, cred că toată lumea ar fi mult mai fericită, iar România cred că ar putea aloca acest 2%.

Ce părere aveți de tensiunea dintre S.U.A și restul aliaților europeni? Cum este România afectată?

Pentru România, nu este o situație comodă, dar, cum a arătat și președintele Iohannis la summit, țara noastră vrea să încerce un echilibru, deoarece știe că trebuie să raporteze în mod egal și la N.A.T.O și la U.E, pentru că, întocmai prin poziționarea sa geografică nu poate „iubi” pe una din părți mai mult. E afectată în sensul că trebuie să fie mai atentă la această tensiune, e o presiune pe România, pentru că trebuie să joace undeva la mijloc și nu este un rol foarte ușor. Mai exact trebuie să arate că art.3 este compatibil cu art.5, care, desigur, ambele fac parte din tratatul de alianță, deoarece nu-și permite luxul de a juca pe o extremă în această ecuație.

Iar o ultimă întrebare, legată de această problemă i-aș putea spune, în contextul în care, Turcia cu toate derapajele democratice din ultimii ani, nu mai reprezintă un aliat de nădejde al Statelor Unite în zona Mării Negre, credeți că ar putea România juca un rol activ în această zona?

Din punctul meu de vedere ideea că Turcia va putea fi înlocuită de România, pe termen scurt, cred că este mai mult o iluzie. Sentimentul meu este că nu asta se dorește și că nu asta se poate întâmpla. Iar pe de-o altă parte, consider că nici Turcia nu-și planifică o plecare din N.A.T.O, fiind mereu un actor specific în acestă alianță. Iar în aceeași măsură, cred că acum România nu trebuie să încerce înlocuirea Turciei, ci doar să dea dovadă de faptul că e un stâlp de sprijin.

 

 

 


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol