CITIRE

EXCLUSIV Filmele româneşti, subtitrate pentru pers...

EXCLUSIV Filmele româneşti, subtitrate pentru persoanele cu deficienţe de auz. Adriana Săftoiu: „Vorbim de o comunitate de aproape 30.000 de oameni și li se face o nedreptate de zeci de ani”

Proiectul care propune modificarea Legii audiovizualului prin introducerea obligaţiei pentru furnizorii de servicii media să subtitreze în limba română filmele şi documentarele româneşti pentru a putea fi vizionate și de persoane surde şi cu deficienţe de auz, a fost adoptat de Senat.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii audiovizualului nr 504/2002 a fost votată în unanimitate. Ideea a venit din partea deputatului PNL, Adriana Săftoiu fiind semnată și de alți 54 de parlamentari, atât din opoziție, cât și din partea puterii.

Editiadedimineata.ro a luat legătura cu Adriana Săftoiu pentru a ne face mai cunoscută această inițiativă:

Inițiativa dumneavoastră este unul dintre lucrurile bune care se întâmplă în România. De unde a pornit această idee? Ați avut discuții cu asociații ale persoanelor cu deficiențe de auz?

„Vreau să precizez că sunt membru în comisia pentru drepturile omului și în calitate de deputat membru în această comisie, în primul an de mandat am avut mai multe dezbateri, de fapt câte o dezbatere în fiecare lună, dezbateri care s-au concentrat pe problematica drepturilor cetățenilor. În urma acestor dezbateri, făcând inclusiv o dezbatere cu asociații ale persoanelor cu deficiențe de auz, inclusiv persoane nevăzătoare, s-au deschis mai multe lucruri. Și printre ele, faptul că au acces la documentarele și  filmele românești. În urma discuțiilor cu ei, am făcut un pachet de legi care să vină în ajutorul problemelor lor. Și sunt mai multe, probabil cea mai importantă și care va crea destul de multe dificultăți de promovare va fi recunoașterea limbajului semnelor ca limbă oficială a persoanelor surde și cu deficiențe de auz, și în mod normal, așa cum s-a întâmplat în celelalte țări europene care au recunoscut limbajul semnelor ca limba oficială a acestor persoane, de aici decurg foarte multe măsuri. Dar, e nevoie ca în pasul doi, să se creeze un corp al interpreților în limbajul semnelor, pentru că și aici este o problemă foarte mare. Noi nu avem suficienți interpreți pentru nevoile lor, tocmai de aceea, de exemplu, în școlile de surzi, nu întotdeauna cei care predau cunosc limbajul semnelor, ceea ce creează destul de multe dificultăți. Va trebui să găsim formulele cele mai potrivite în legea educației care, desi prevede posibilitatea ca aceste persoane să aibă tehnologia fictivă atunci când dau examene, cu toate acestea, lucrurile stau ușor diferit. Spre exemplu, în cazul persoanelor surde, inclusiv anul acesta, procentul de promovabilitate al examenului de bacalaureat a fost sub 1%, pentru că ei învață în limbajul semnelor după care sunt puși să susțină examenele în scris. Și doar cine nu este familiarizat cu această problematică, nu cunoaște și uneori chiar constat că după ce explic unor auditori, înțeleg destul de greu că o persoană surdă nu gândește în limba română ci în limbajul semnelor și că atunci când scriu în limba română, ei scriu total diferit față de noi, adică nu folosesc conjuncții, nu au prepoziții, au un alt tic verbal decât avem noi, și atunci, bineînțeles că o lucrare scrisă în limba română de o persoană surdă care, repet, nu gândește în limba română, ci care gândește în limbajul semnelor, pare o lucrare agramată, și ăsta este clar unul dintre motivele principale pentru care foarte mulți elevi surzi nu își pot finaliza studiile.”

 

Ați întâmpinat piedici pe parcursul legislativ al proiectului?

„Nu. A existat, cel puțin în Camera Deputaților, o deschidere totală asupra subiectului, au fost doar discuții care țineau de aspecte tehnice ale legii. În Senat a existat o mică întârziere, din cauză că asociațiile pentru drepturile de autor, de exemplu, au fost destul de reticente. Inițial, legea prevedea ca orice film și orice documentar care este difuzat după 1 ianuarie 2019 la televiziunile digitale să fie subtitrate. Au invocat probleme financiare, că le-ar fi foarte greu să subtitreze un film făcut în anii 1960-1970. Și atunci am acceptat un compromis, pentru că riscul ar fi fost ca legea să se blocheze, să fie subtitrate filmele și documentarele care sunt produse cu 1 ianuarie 2019. Inițial, legea a primit aviz negativ din partea comisiei de cultură de la Senat și am discutat cu președintele Senatului și cu reprezentanții din comisie și i-am rugat să retrimită legea la comisie. Riscul era foarte mare să pice, și atunci au acceptat retrimiterea la comisie, explicându-le că vorbim de o comunitate de aproape 30.000 de oameni și că li se face o nedreptate de zeci de ani de zile și că ar trebui totuși să o reglementăm și să acceptăm și noi normele europene și în această problematică. Ne-am întors la comisie, a început dezbaterea și cu reprezentanții asociațiilor respective, producători de filme, toți spuneau că nu există suportul financiar necesar să subtitreze toate filmele care s-au făcut în România și care sunt difuzate, și atunci ca să nu risc ca această lege să nu fie deloc aplicată, am acceptat acest compromis.”

 

Mai aveți în plan astfel de proiecte pentru România?

„Da. Legea de care spuneam în prima parte, în care limbajul semnelor să fie recunoscut ca limbă oficială a persoanelor surde. Dacă va fi necesar și nu sunt suficiente actualele reglementări privind statutul interpretului în România, poate facem o lege. Asociațiile persoanelor surde susțin că ar fi necesară o lege pe acest subiect, nu doar cum e acum cu niște norme. Sunt câteva probleme și în ceea ce privește Codul Rutier. De exemplu, ei spun că le-ar fi necesar să se omologheze un stick, acest stick există deja la nivel european, deci nu am inventat noi roata, care să fie pus pe mașină și care să te avertizeze că la volan e o persoană surdă, așa încât să-ți dai seama că degeaba ai claxona și că trebuie să folosești farurile luminoase dacă vrei să o semnalezi asupra unui lucru. Asta se poate face printr-o adăugire la amendament la Codul Rutier, dar mai sunt și alte metode care nu se pot face prin Parlament și aici va trebui să am niște interpelări la Guvern, cum ar fi examenul pentru un permis de conducere în cazul lor. Ei spun că cele 30 de minute pe care le avem noi, auditorii, nu sunt suficiente, că lor le ia mai mult timp să înțeleagă textul respectiv. Doar cineva care nu a încercat să comunice cu o persoană surdă, nu înțelege foarte bine că este cu totul altceva modul în care ei gândesc și scriu. Ei spun că este o discriminare și că ar trebui să aibă un timp dublu alocat la examenul pentru permisul de conducere. Este o comunitate cu foarte multe restanțe dim punct de vedere legislativ și un lucru extrem de important e ceea ce se întâmplă cu elevii și cum învață ei în școli și cum susțin examenele la sfârșit, pentru că noi am spune că cine nu își ia bacalaureatul nu a fost un elev destoinic, la angajare va fi tratat ca o persoană cu studii medii, că doar ai absolvit liceul, dar nu l-ai finalizat prin bac. Este cazul celebru al elevului surd de la școala de surzi din Craiova care era într-un proiect cu Scoția, ce făcea un schimb de experiență la nivel de activități extrașcolare, el era într-o grupă de teatru. Și, respectivii l-au selectat, l-au văzut cum evolua și i-au propus să vină în Scoția, unde să fie înscris la o universitate, la catedra de limbajul semnelor. Inițial, profesorii au fost un pic încurcați, au vorbit cu profesoara elevului, pentru că ei nu știau cum să le spună că ei nu a luat bacul, și atunci cum să îl înscrii la o facultate. Scoțienii au zis că pentru ei asta chiar nu reprezintă o problem, el s-a dus acolo și anul acesta a devenit primul professor de limbaj al semnelor din cadrul acelei universități. Este un lucru extraordinar și care îți arată că în România nu poti să te duci la o facultate, pentru că nu ai bacul. Cum ai putea să iei bacul în România când sunt atât de multe piedici pentru ei? Ei spun că atunci când dau bacul nu li se asigură întotdeauna un interpret în limbajul semnelor, care chiar să știe să facă lucrul ăsta.”

 

 

 


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.