Mai mulţi lideri europeni şi-au exprimat, la Bruxelles, îngrijorarea cu privire la posibilele consecinţe ale războiului dintre Israel şi Hamas, temându-se de o situaţie similară crizei refugiaţilor din 2015.

Uniunea Europeană găzduieşte aproximativ patru milioane de refugiaţi ucraineni, iar creşterea numărului de cereri de azil exercită presiuni asupra capacităţilor de primire ale multor ţări.

Pactul pentru migraţie a fost discutat joia trecută în cadrul reuniunii liderilor UE de la Bruxelles.

Odată cu acest pact vine şi nevoia ca Uniunea Europeană să crească bugetul pentru a gestiona problema împreună cu ţările de provenienţă ale migranţilor.

Migrația generală va fi dublată de un val secundar de migrație economică

Expertul în securitate internațională Ioana Stâncel, invitată a emisiunii ”Serviciul de noapte cu Maria Țoghină”, de la Radio România Actualități, estimează că Europa se va confrunta cu mai multe valuri de migrație, în urma crizei din Orientul Mijlociu. Aceasta apreciază încă că mai este o amenințare, cea a migrației economice.

“Începem să ne așteptăm la valuri de migrație în continuare, migrație generată de condițiile de securitate de acolo, dar și generate de condițiile economice, pentru că, acest conflict reîncălzit între Israel și Hamas, așa cum a pornit, afectează și situațiile economice și va crea un val secundar de migrație economică. Dar, trebuie să spunem, din punctul de vedere al migrației, că vor exista valuri de migrație spre zonele așa-zis democratice occidentale, Europa și Statele Unite, tocmai pentru că statele musulmane din regiune refuză să primească refugiați palestinieni”, a spus medicul Ioana Stâncel, expert în securitate internațională, cu competențe privind migrația și medical intelligence.

Mai îngrijorător este că în interiorul comunităților etnice pot să apară elemente de radicalizare, autoradicalizare, cu manifestări violente.

“Ceea ce este cel mai îngrijorător pentru mine, este această disonanță între comunitățile etnice din diaspora, fie de populație israeliană, populație provenind din familii de evrei și populație musulmană, pentru că în fiecare dintre acestea pot să apară fenomene și elemente de radicalizare, autoradicalizare cu manifestări violente față de cealaltă comunitate sau față de comunitatea de primire, și nu mai vorbim de organizații de tip terorist”.

Despre ce tipuri de radicalizări și consecințe ale acestora ar putea fi vorba? ”Ne putem referi la tipuri de atac, le-am denumit eu ‘de cartier’, autoradicalizare și manifestări violente față de cel care manifestă o percepție negativă, care nu neapărat este reală, este o percepție, noi provocări de securitate”, a punctat Ioana Stăncel.

Expertul ne sfătuiește să ne gândim la securitate în mediul în care trăim și să dăm dovadă de vigilență.

“Trebuie să ne uităm la mediul în care trăim și din punctul de vedere al securității. Cine sunt vecinii noștri, cine stă lângă noi la un spectacol, cine stă lângă noi la o coadă, la orice fel de coadă de acces? Cine stă lângă noi într-un mijloc de transport, cine stă lângă noi într-un tren? Pentru că trebuie să fim vigilenți. Nu înseamnă să avem o reacție xenofobă, să nu acceptăm străini, înseamnă doar să fim vigilenți. Și din punctul de vedere al statului, al politicilor publice, cred că ar trebui să fim mult mai vehemenți. Să spunem că toți migranții care doresc să vină în statele noastre de primire aderă la un regim democratic și la niște valori, să le reamintim că au plecat dintr-un sistem de valori cu care nu erau de acord și dacă au venit într-un sistem de valori pe care îl consideră mai bun și l-au dorit, atunci trebuie să adere la acest sistem de valori, fără să aducă riscuri de securitate“, a conchis expertul în securitate internațională Ioana Stâncel.

---