19 octombrie 2020, 19:03

Femeia care a militat de la Paris pentru realizarea și recunoașterea internațională a Marii Uniri de la 1918

Pentru meritele sale excepționale, într-o epocă în care emanciparea femeilor abia începuse, Guvernul francez i-a decernat Legiunea de Onoare a Franței, în grad de Cavaler.

Prima femeie membru al Academiei

În anul 1925, a fost aleasă membru de onoare al Academiei Române, fiind prima femeie din România care a beneficiat de acest titlu.

Scriitoare, cu o bogată activitate politică şi literară la Paris, diplomat de mare succes şi prima femeie devenită membră de onoare a Academiei Române.

Idilă și logodnă cu viitorul rege

Elena Văcărescu a rămas în istorie prin celebra logodnă cu viitorul rege Ferdinand al României, dezavuată de familia princiară şi urmată de autoexilarea sa pe meleaguri franceze, arată Arhivele Diplomatice ale Ministerului român al Afacerilor Externe.

Scriitoarea Elena Văcărescu s-a născut la 21 septembrie 1868, la București, și a decedat în la 17 februarie 1947, la Paris, fiind stabilită în Franța încă din anul 1895, în urma idilei cu viitorul Rege Ferdinand, relație dezavuată de Regele Carol I și Guvern.

Familia

Era fiica diplomatului Ioan Văcărescu şi a Eufrosinei Fălcoianu, fiind înrudită cu neamuri nobiliare precum Cantacuzino şi Rosetti şi descendentă, pe linie paternă,  din renumita familie a Văcăreştilor, Iancu Văcărescu fiind bunicul ei, precizează radioromaniacultural.ro.

„În casa bunicilor mei, unde am locuit, se ducea o existență patriarhală tihnită și, după obiceiul timpului, puternic disputată între datinile Orientului și acea sete de Occident, de care neamul nostru, avid de civilizație și ascultând îndemnul originii sale, a fost dintotdeauna stăpânit”, spunea Elena Văcărescu despre anii copilăriei.

Educația

Încă din copilărie a avut parte de o educaţie deosebită, începută în momentul în care a avut angajată o guvernantă engleză care o familiarizează cu literatura britanică.

Interesant este un moment, petrecut la vârsta de 9 ani, când ea s-a îmbolnăvit, fiind ţinută la pat pentru aproape două luni.

Dusă de familia ei în satul Văcăreşti, pentru a-şi reveni, a lucrat în particular pentru şcoală alături de Zoe, sora sa cu doi ani mai mică, un loc în care, în vacanţe, îi soseau profesori de la Bucureşti.

Cronicile vremii arătau că Elena Văcărescu adora să stea la umbra copacilor bătrâni din curte, unde se ascundea de guvernanta de origine engleză şi de familie şi unde scria poezii.

La Paris

Şi-a desăvârşit studiile la Paris, unde a aprofundat filosofia, arta poetică şi istoria.

Elena Văcărescu a urmat cursurile Universităţii de la Sorbona, primind îndrumări de la dascăli şi poeţi francezi de prestigiu, cum ar fi Sully Prudhomme, Leconte de Lisle, Jose-Maria de Heredia şi alţii.

A avut, aşadar, o tinereţe împlinită intelectual, fiind profund legată de moştenirea civică şi literară a înaintaşilor săi, Văcăreştii, însă familia a ţinut-o departe de lumea rustică şi tainică a satului, plină de culoare pentru tânăra artistă, o lume care avea să o fascineze şi să o inspire literar peste ani, notează radioromaniacultural.ro.

Pașaportul diplomatic al Elenei Văcărescu

Pașaportul diplomatic al Elenei Văcărescu

Activitate literară

Nepoată pe linie directă a poeților Ienăchiță și Iancu Văcărescu, a avut o bogată activitate literară în România și în Franța, fiind deopotrivă revendicată de ambele literaturi.

A debutat în anul 1886 cu volumul Chants d’Aurore (Cântecele zorilor), publicat la Paris și premiat de Academia Franceză. A tradus în limba franceză din poeziile lui Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Octavian Goga, George Topârceanu, Ion Minulescu, Ion Vinea.

Domnișoară de onoare

În 1888, la vârsta de 24 de ani, revine la Bucureşti, pentru a fi domnişoară de onoare la nunta reginei Elisabeta, cunoscută literar sub pseudonimul Carmen Sylva, acesta fiind momentul începutului unei relaţii apropiate între ea şi regină, graţie căreia ascensiunea sa în lumea literară a fost, se spune, mult facilitată.

Elena Văcărescu a avut însă și o bogată activitate diplomatică internațională pentru România, mai puțin cunoscută publicului larg.

Militantă pentru Unire

În perioada Primului Război Mondial, a militat de la Paris pentru realizarea și recunoașterea internațională a Marii Uniri de la 1918.

În anul 1919 a fost numită de către Regele Ferdinand I al României ca secretar general al Asociației Române pe lângă Societatea Națiunilor, funcție deținută pentru o perioadă de douăzeci de ani.

Pașaportul ei diplomatic

Pașaportul ei diplomatic

Singura femeie ambasador din istoria Societății Națiunilor

A reprezentat România la Societatea Națiunilor, ca delegat supleant între 1922 și 1938, fiind chiar delegat permanent în 1925-1926. Elena Văcărescu a fost singura femeie cu rangul de ambasador (delegat permanent) din istoria Societății Națiunilor, scriu Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe.

Documentele păstrate la  Arhivele Diplomatice atestă varietatea, importanța și actualitatea temelor promovate de Elena Văcărescu: protecția drepturilor de proprietate intelectuală, protejarea drepturilor femeilor și copiilor, lupta împotriva discriminării etc.

A lăsat moștenire Academiei Române majoritatea averii sale.

Delegația României la Societatea Națiunilor Unite

Delegația României la Societatea Națiunilor Unite

SURSE FOTO: Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe și radioromaniacultural.ro


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.