Femeia din ziua de astăzi este puternică, creativă, inovatoare, hotărâtă și învingătoare. Însă nu ar fi putut fi nimic din toate acestea fără aportul extraordinar al predecesoarelor noastre. Personalități emblematice, care au pus bazele definiției feminității și ale rafinamentului, până în cele mai mici detalii. Astăzi, cu ocazia Zilei Internaționale a Femeilor, facem o reverență în fața doamnelor care au transformat România și fără de care femeia de astăzi nu ar mai fi existat.

Maria Rosetti, prima femeie gazetar din România 

A fost prima femeie gazetar din România, într-o perioadă în care această practică era dedicată în întregime bărbaților. Maria Rosetti a fost și unul dintre pionii principali în timpul Revoluției de la 1848, susținând cu toate puterile idealurile naționaliste ale soțului C.A. Rosetti, cel care avea să fondeze Academia Română și de la care Maria a ”furat” noțiunile elementare de scriere jurnalistică.

Până la acel moment, Maria Rosetti trăise sub numele și blazonul unei familii în care bărbații erau pilonii principali. Chiar soțul său, C.A. Rosetti era unul dintre cei mai  influenți oameni ai acelei epoci, acesta fiind jurnalist, revoluţionar şi fondator al Partidului Naţional Liberal, membru al marii familiei de boieri Rosetti.

Regina Elisabeta, prima Regină a României 

Regina Elisabeta, prima Regină a României, a rămas în istorie pentru nenumăratele sale poezii, dar și pentru implicarea în viața culturală a vremii. Aceasta a publicat poezii sub pseudonimul Carmen Sylva. Dorința de afirmare și de validare a operei sale a adus-o în fața poetului național, Mihai Eminescu, de la care nu a primit un răspuns mulțumitor, ci doar compasiune.

Relația dintre cei doi a rămas tensionată, în ciuda faptului că Regina Elena a tradus opera poetului în mai multe limbi străine, nu a apreciat-o și nu a înțeles-o la adevărata sa valoare, rămânând în istorie și ca Regina care nu l-a înțeles pe Eminescu. Redăm mai jos una dintre poeziile sale, tradusă de scriitorul George Coșbuc.

Rugăminte de Carmen Sylva trad. de G. Coşbuc  

Mai ia-mă’n poală, mamă dragă,

Că-i noapte-acum de tot,

Şi-aşa-i de lung şi larg iatacul –

Mi-e somn de nu mai pot.

Să-mi cânţi şi cântecul de-aseară,

Să-mi spui şi basme-apoi

Cu smei, să ne sbârlim iar, mamă,

De frică amândoi.

Şi când mi s-or închide ochii

Uşor tu să mă pui

În pat, cum faci când stând plecată

Zici: puiul mamei, pui!  

Sofia Nădejde – autoarea primului roman feminist

Una dintre cele mai proeminete voci ale mișcării feministe din România este Sofia Nădejde. Provenită dintr-o familie de țărani din Botoșani este prima femeie din România care a avut voie să urmeze un ciclu de învățământ superior și să dea bacul într-un liceu de băieți.

Sofia Nădejde este și prima femeie care a ajuns să conducă o revistă literară și prima autoare a unui roman feminist „Patimi”, scris în anul 1903, în care poveștește cu lux de amânunte chinurile la care erau supuse femeile acelor vremuri. 

A fost votată cea mai cultivată româncă a epocii, de multe personalități culturale de renume, într-un sondaj al ziarului România Literară din anul 1895 și a fost singura publicistă care a reușit să îi țină piept marelui academician conservator Titu Maiorescu, umilindu-l printr-o serie de argumente în articolul „Răspuns d-lui Maiorescu în chestia creierului la femei”.

Maria Tănase, ”Pasărea Măiastră a muzicii româneşti”

Cântecele ei au trecut bariera timpului și continuă să bucure sufletele oamenilor, chiar dacă s-a stins din viață poate prea devreme. A rămas în memoria românilor datorită geniului său, talentului imens și timbrului vocal unic care a reușit mereu să sensibilizeze pe oricine o asculta.

„Cântecele acestei fetişcane, cu timbrul grav, izvorăsc limpezi din pământul românesc, trec prin sufletul nostru şi urcă spre cer, ca şi aripile făurite de ardeleanul Aurel Vlaicu. Şi el, ca şi ea, dragii mei, a răsărit din stratul profund al poporului obidit, care-şi înalţă pe aripile cântecului sau gândului – făcut pasăre de oţel – vrerile lui către cerul dreptăţii şi al izbăvirii de prea îndelungată suferinţă!” – Octavian Goga despre Maria Tănase. 

Ana Aslan, geniul care a descoperit ”tinerețea fără bătrânețe” 

Una dintre cele mai mari personalități feminine din istoria României. Medic român în gerontologie, Ana Aslan a reușit să inventeze primul produs antiîmbătrânire, Gerovital, ce a avea să fie folosit de personalități ca Tito, Charles de Gaulle, Hrusciov, J.F. Kennedy, Indira Gandhi, Marlene Dietrich, Konrad Adenauer, Charlie Chaplin, Kirk Douglas sau Salvador Dali.

”Leacul” care oferea ”tinerețe fără bătrânețe” a fost inventat în 1952, fiind rapid brevetat în peste 30 de tari. După această reușită care a schimbat întreaga lume, Ana Aslan si-a continuat studiile și a lansat, în 1980, alături de farmacista Elena Polovrăgeanu, un nou remediu-minune, care îi și poartă numele: Aslavital.

Nadia Comăneci, „Zeiţa de la Montreal”

Este exemplul perfect al perfecțiunii și al determinării. Nadia a rămas în istorie ca fiind prima sportivă din lume care a primit nota zece într-un concurs olimpic de gimnastică. Este câștigătoare a cinci medalii olimpice de aur, fiind considerată una dintre cele mai bune gimnaste ale lumii din toate timpurile, un adevărat fenomen în domeniu, iar presa internațională a numit-o ”cea mai bună sportivă a secolului XX”.

---