29 martie 2024, 16:26

Fenomenul El Camino, drumul spre sine parcurs în sute de kilometri

Camino de Santiago sau Calea Sfântului Iacob este numele unuia dintre cele mai cunoscute trasee de pelerinaj prin Spania, toate având ca punct de sosire orașul Santiago de Compostela, unde se află rămășițele Sfântului Iacob. Anual, ajung pe jos la Santiago de Compostela peste 150.000 de pelerini şi aproape 3 milioane de turişti de pe toate continentele.

Cele patru rute de pelerinaj, împreună cu toate catedralele şi bisericile, spitalele şi adăposturile pentru pelerini, fac parte din Patrimoniul Umanităţii.

Cel mai aglomerat este  El Camino Frances – traseul inițial al pelerinilor, care pleacă din orașul francez Saint-Jean-Pied-de-Port și are 769 de kilometri.

O altă rută este și El Camino del Norte – unde a fost mutat traseul „Francezului” în timpul stăpânirii maure din sudul Peninsulei Iberice. Aceasta trece prin nordul extrem al Spaniei, plecând din Irun, de-a lungul a 840 de kilometri. Există și alte variante: Camino La PlataPrimitivo, Portughez, Catalan, Baztanes și chiar unul Englez.

Sursă Foto: ajaesol.com

Traseele către Santiago de Compostela au puncte de pornire în toată Europa apuseană şi centrală, dar cel mai bine sunt marcate pe teritoriul spaniol cu o săgeată galbenă şi cu scoica pelerinului.

El Camino Frances

Acesta începe la la Saint-Jean Pied de Port, aflat la poalele Pirineilor, în Franţa, continuă prin nordul Spaniei şi se încheie la Santiago de Compostela, la moaştele Sfântului Iacob, după aproximativ 900 km.

În ultimele decenii s-a produs o reală renaştere a pelerinajului, iar ca o recunoaştere a însemnătăţii sale pentru lumea culturală şi spirituală europeană, din 1987 Camino de Santiago a devenit Drum Cultural European.

Sursă Foto: livingtours.com

La început, acest pelerinaj era axat doar pe partea spirituală a traseului. Acesta fiind de fapt, o călătorie inițiatică prin intermediul căreia oamenii se pregăteau sufletește, înainte de a ajunge la catedrala Santiago de Compostela. Astăzi, pelerinajul are un dublu scop, pe de o parte cel religios, iar pe de altă parte a devenit și o motivație culturală, ce reprezintă un test al rezistenței fizice, dar și o experiență de viață inedită.

În plus, pelerinilor care au parcurs pe jos sau călare ultimii 100 kilometri, şi cicliştilor, care au parcurs cel puţin ultimii 200 km pe bicicletă, li se acordă un certificat de recunoaştere a traseului parcurs în scop religios.

Pe data de 25 iulie este  sărbătorită Ziua Sfântului Apostol Iacob, dar festivităţile la Santiago încep cu 10 zile mai devreme, cu expoziţii, spectacole de teatru, în săli sau pe stradă, şi concerte. În această perioadă pelerinii adunați de peste tot se strâng în apropierea catedralei  Santiago de Compostela, pentru a se ruga sfântului.

Sursă Foto: pinterest.com

Legenda pelerinajului de la Compostela

Legendele spun că, în drum spre locul de îngropăciune, trupul lui Santiago ar fi fost pierdut pe mare în timpul unei furtuni, dar a reapărut la mal acoperit de scoici şi o lumină orbitoare ca a unei comete i-ar fi indicat unui ţăran locul unde se aflau rămăşiţele pământeşti ale Sfântului Apostol Iacob. (De aici provine şi numele oraşului, Santiagoînsemnând în spaniolă Sfântul Iacob, în timp ce Compostela provine din latinescul Campus stellae adica câmp cu stele.)

De aici şi scoica, simbolul pelerinilor care străbat Camino. Dar pe lângă aspectul legendar şi simbolic, scoica avea pentru pelerinii din vechime şi un uz practic: datorită mărimii şi formei putea servi şi drept farfurie şi drept cană.

Sursă Foto: CaminoWays.com

Timp de sute de ani, principala motivaţie a străbaterii acestui drum lung şi dificil a fost însă doar cea religioasă, de a face penitenţă sau de a cere sfântului Iacob protecţie şi ajutor, iar apogeul a fost între secolele XI şi XIII, când în fiecare zi ajungeau aici  1.000 de pelerini creştini din toată Europa. Mişcarea de pelerinaj a intrat în declin în secolul XV, când El Camino de Santiago era bântuit de tâlhari.

Sursă Foto: stiri.tvr.ro

Profund marcați de amploarea fenomenului El Camino, cei de la Asociaţia Tăşuleasa Social au lansat în vara anului trecut la Alba Iulia proiectul Via Transilvanica. Acesta este un traseu  de 950 de km de la Drobeta Turnu Severin până la Putna, legând culturi, etnii, tradiţii şi obiceiuri colorate, vechi dar încă vii.

Primul traseu de acest fel din România deschide frumuseţile naturii, istoria şi cultura către publicul iubitor de drumeţii, călărie sau ciclism, fiind o invitaţie deschisă pentru a ne cunoaşte ţara cu adevărat. Mai multe ne spune Alin Ulman Uşeriu, preşedinte al Tăşuleasa Social:

Am ţinut mult timp proiectul ascuns, ca să putem să-l lansăm aşa cum este astăzi. Este vorba despre ceva ca un El Camino de România sau ca alte trailuri de anduranţă, de pelerinaj, de drumeţie, de călărie.

Noi am vrut anul acesta nu numai să sărbătorim Centenarul, pentru că toată lumea cumva vrea să facă un mare chef de a sărbători Centenarul. Dar dacă vrem să arătăm cu adevărat că suntem uniţi, care este proiectul cel mai potrivit? Ori, un drum a unit întotdeauna. (Alin Ulman Ușeriu), pentru radiocluj.ro.

Sursă Foto: TimpOnline.ro


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol