Timp de aproape 40 de ani, Radio Europa Liberă a reprezentat simbolul luptei anti-comuniste din Europa. Într-o perioadă dominată de cenzură, postul de radio era aproape unica sursă de informații din Occident și a fost un simbol al libertății și speranței.

La sfârșitul anilor ’70, peste jumătate din populația României asculta cu regularitate emisiunile postului Radio Europa Liberă, transmise de la München. De la microfonul acestui post s-au adresat românilor voci cunoscute ale exilului românesc, au fost difuzate știri care deranjau autoritățile comuniste de la București și au fost transmise materiale în premieră.

Cum a apărut postul Radio Europa Liberă

Până să ajungă la o astfel de notorietate în România, Radio Europa Liberă a avut o istorie destul de frământată. Atunci când sovieticii au instalat în mod brutal regimuri comuniste totalitare în ţările Europei de Est și s-au orientat apoi către Occident, susţinând partidele comuniste de acolo, americanii au hotărât înfiinţarea unei noi agenţii care să contracareze propaganda de la Kremlin. Celebrul teoretician al strategiei americane de îngrădire a expansiunii comunismului, George F. Kennan a fost principalul arhitect al proiectului „Radio Europa Liberă”, alături de Frank G. Wisner de la Biroul pentru Coordonarea Politicii. Congresul Statelor Unite adopta ulterior Legea Smith-Mund, un decret care reglementa modul de informare permanentă pentru străinătate, punând astfel bazele postului de radio.

Un Comitet pentru radio şi presă avea misiunea de a pune la dispoziţia personalităţilor politice fugite din statele satelit ale Uniunii Sovietice un mijloc de a lua legătura cu popoarele lor şi de a crea un post de radio care să emită pentru acestea. S-a hotărât ca noul post de radio să aibă şase secţii pentru Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, România, Albania. S-a început astfel construirea unui sediu în München, care a fost gata în august 1952, iar prima emisiune de la Radio Europa Liberă a fost transmisă la 4 iulie 1950 şi s-a adresat ascultătorilor Cehoslovaciei. Pentru români, prima emisiune avea să se facă auzită câteva luni mai târziu, la 29 noiembrie.

Importanța postului Radio Europa Liberă pentru rezistența anti-comunistă din România

„Aici Radio Europa Liberă!“ era semnalul pe care mii de români îl așteptau cu sufletul la gură pentru a fi la curent cu ultimele evenimente din lumea liberă. De-a lungul timpului, aici s-au făcut auziţi disidenţii regimului comunist. În ciuda bruiajului făcut de Securitate, cu ajutorul aparatelor, românii îşi găseau aici speranţa unui viitor mai bun.

Ideile transmise la Radio Europa Liberă prindeau contur în rândul românilor, aceștia realizând treptat discrepanțele uriașe dintre Occident și minciunile liderilor comuniști, privind bunul mers al societăților comuniste. Aceste idei însuflețeau în special tinerii, deoarece ideile și tendințele noi prindeau mult mai repede în rândurile lor. Mircea Carp, Vladimir Tismăneanu,Paul Goma sau Cornel Chiriac, erau doar câteva dintre cele mai influente voci ale postului de radio.

Legenda Cornel Chiriac 

Unul dintre cei mai îndrăgiţi realizatori a fost Cornel Chiriac. Pentru tinerii din ţară, acesta era o legendă. Adolescenţii şi tinerii îi scriau scrisori, multe interceptate de Securitate. „La 16 ani suntem majoritatea căliţi atât sufleteşte, cât şi trupeşte de viaţa de aici. Când e albă, când e neagră, când e caldă, când e rece, dar de puţine ori a fost albă şi caldă viaţa asta ca să ne bucurăm şi noi. Acum, însă, după vestita dată de 7 iulie când au apărut tezele de partid prin care s-a instituti revoluţia culturală după modelul comunist), viaţa tinerilor s-a înrăutăţit mult mai mult. S-au dus bărbile şi pletele tinerior, s-a dus muzica. S-au dus toate. Dar câte ceva tot a mai rămas: cozile la carne”, potrivit adevărul.ro.

„Dar cine are curajul să se ridice şi să strige aceste adevăruri? Nimeni! Căci cum «ai dat din aripi» cum te-au şi înhăţat. Şi se abat asupră-ţi pumnii şi bastoanele «sticleţilor» care încearcă pe aceste căi să te facă să gândeşti «ca un adevărat comunist»”, continua scrisoarea.

Cornel Chiriac a sfârşit tragic. Pe 4 martie 1975, trupul lui neînsufleţit a fost găsit de o studentă într-un parc din Műnchen. Nu se ştie cine l-a omorât pe cel care a adus speranţă în viaţa a mii de români care l-au ascultat.

Securitatea a încercat prin orice fel să întrerupă emisia postului. În februarie 1981, la sediul din München al Radio Europa Liberă a explodat o bombă. Totuși, postul a continuat să difuzeze constant în ciuda încercărilor Securității de a stopa acest lucru. Mulți specialiști consideră că fenomenul Radio Europa Liberă a fost unul dintre factorii decisivi în căderea regimurilor comuniste din Europa de Est, inclusiv din România. Aici Radio Europa Liberă a continuat să emită și după căderea comunismului, departamentul românesc al postului funcţionând între anii 1950 – 1995.

 

---