O fermă de vaci dotată cu roboţi a fost deschisă la Bod, în judeţul Braşov. E o dovadă că și zootehnia românească ține pasul cu noile tenologii.

Pe de-o parte, rezolvă problema forței de muncă și a productivității, pe de alta, aduce o creştere a calităţii produselor. Roboţii de la Bod hrănesc viţeii de la naștere, mulg vacile automat, le masează și au grijă să fie hrănite bine și la timp.

În ferma robotizată din Bod sunt crescute peste 400 de vaci. Doar 7 oameni lucrează acolo, dintre care doi sunt membri ai familiei care deține afacerea.

Fără tehnologia de ultima oră, toată munca din fermă ar fi trebuit făcută de minimum 15 oameni.

Roboții, ajutați de softuri și de senzori, au grijă ca vițeii nou-născuți să primească lapte matern ca hrană. Le prepară și lapte vițeilor, când au nevoie de astfel de hrănire, scrie BizBrasov.

Vițeii sunt hrăniți cu biberoane speciale, iar când mai cresc, roboții le prepară lapte praf. Folosesc cantitatea perfectă și încălzeasc apa la temperatura ideală. Fiecare vițel este identificat în momentul în care vine să se hrănească. Și tot roboții îl înţarcă la momentul potrivit.

Vacile au parte de toate condițiile de hrană și adăpare. Au la dispoziție chiar și dispozitive de masaj, cu senzori de mișcare.

Vacile sunt mulse de 3 roboți care se pot ocupa de 70 de animale pe zi. Animalele merg singure la muls atunci când simt că au ugerele pline. Dacă nu, sunt atrase cu mîncare.

Laptele este verificat la mulgere, dar și înainte de predare la procesatori. Vasele de depozitare a laptelui se spală și se dezinfectează singure, printr-un sistem computerizat.

Investiție de 1,7 milioane de euro în fermă

Mircea Dumitru a început demersurile pentru construirea acestei ferme în anul 2012. A reușit să acceseze finanțare europeană abia la a treia încercare. Chiar și așa a contribuit în final cu 50% din suma de 1.700.000 de euro, cât a valorat investiția.

Nu este singurul fermier în căutare de soluții pentru a evita lipsa forței de muncă, o problemă care se adâncește de la an la an.

Reprezentanții fermierilor mai spun că o parte dintre ei s-au orientat către forța de muncă din țări precum Nepal sau Sri Lanka, personal care este însă slab calificat.

Preconizata eliminare a facilității fiscale prin care angajații din agricultură și industria alimentară sunt scutiți de plata asigurărilor de sănătate va adânci criza în domeniu, iar multe ferme ar putea să se închidă definitiv.

Model implementat cu succes și la Făgăraș

Un fermier din Făgăraș disperat din cauza deficitului de forță de muncă din zootehnie a ajuns să apeleze la roboți pentru a își mulge vacile. Se pare că vacile sunt mai mulțumite de acest sistem de mulgere, dat fiind că producția a crescut în ferma lui Raul Gușeilă.

Pentru că au întâmpinat probleme în ceea ce privește forța de muncă, familia Guşeilă din Făgăraş, care deține sute de oi şi vaci, a luat decizia de a apela la roboţi de muls vacile.

Această tehnologie a înlocuit peste jumătate din treaba per­sona­lu­lui care este din ce în ce mai greu de găsit. Investiţiile merg în conti­nua­re în această direcţie, pentru a re­du­ce la maximum dependenţa de capitalul uman.

„Deocamdată, ferma noastră se bazea­ză mai mult pe o agricultură convenţională. Folosim roboţi de muls, pentru că ştim că este o problemă mare cu forţa de muncă, mai ales în zootehnie. Roboţii de muls au salvat cam 50-60% din această problemă.

Urmează să implementăm cât mai multe teh­nologii care să ne ajute în procesul de reducere a nevoii de personal“, a spus Raul Guşeilă, adminis­trator al Riagro Expe­rimental, citat de BizBrasov.

Vacile sunt mai fericite când sunt mulse de roboți

Compania Riagro Experimental, pe care o conduce, co­mer­cializează drone agricole, însă Raul Guşeilă a făcut referire la ferma părinţilor săi din Făgăraş, care cresc vaci şi oi, dar produc şi cereale.

Acesta a explicat faptul că au cumpărat roboţi care să mulgă vacile – 150 la număr. Se pare că vacile sunt mai relaxate şi le-a crescut pro­ducţia de lapte. Acesta a menţionat anteri­or că au încercat să folosească roboţi şi pentru ovine, însă nu a funcţionat.

„În ferma noastră, lucrurile vor sta din ce în ce mai bine“, a precizat Guşeilă.

Acesta a observat că exită o tendință din ce în ce mai evidentă pentru digitalizare şi tehnologizare şi în alte ferme. Acesta a mai adăugat faptul că estimările de vânzări de drone pentru anul viitor sunt foarte bune, punând accentul pe faptul că dacă în 2021 a vândut o dronă, prog­no­za pentru anul viitor este de 100 – 150 de drone.

O dronă pentru aplicarea tratamen­telor pentru protecţia plantelor costă 20.000 de euro, dar include şi echipamentele şi consultanţa, iar în curând va fi înfiinţată o academie în care fermierii să înveţe cum să piloteze dronele.

„Digitalizarea fermelor e puţin spus indispensabilă în momentul de faţă. Sunt de părere că dacă ne unim şi gândim cu toţii în aceeaşi direcţie ne vom da seama că nu e ceva la care să ajungem cu greu, adică o fermă complet digitalizată. Trebuie să facem mai mult decât zicem“, a menţionat Raul Guşeilă.

El crede că cel mai uşor de digitalizat sau tehnologizat este zootehnia, unde sunt foarte multe echipamente care eficientizea­ză şi optimizează procesele dintr-o fermă, apoi cultura mare – de cereale, unde procesele sunt mecanice şi repetitive şi se poate folosi mai uşor tehnologia, apoi plantaţiile pomicole sau viticole.

„Vin tineri din spate. Eu văd că unii tineri se îndreaptă spre agricultură. Într-adevăr, sunt mulţi care se îndreaptă spre alte domenii, dar cred că dacă îi direcţio­năm cum trebuie şi le arătăm activitatea dintr-un alt unghi, vom avea de câştigat“, consideră reprezentantul Riagro Experimental.

---