La Palatul Brukenthal Avrig, locul unde s-a scris istoria cartofului în România, se pregătește „Festivalul Cartofului”, care aduce în prim-plan importanța și istoria cartofului în cultura și alimentația românească.

După ce au cunoscut cartoful, europenii l-au „primit” cu mare reticență. Au acceptat cu greu introducerea sa între plantele cultivate pe scară largă și între elementele de bază pentru alimentație.

Cartoful, adus de conchistadori din America de Sud, a avut nevoie de câteva sute de ani pentru a parcurge drumul de la un fruct „ciudat și otrăvitor” până la alimentul considerat „pâinea săracului”, scrie Ora de Sibiu.

Primele Dovezi ale Cultivării Cartofului în Transilvania

Cercetări complexe evidențiază faptul că în anul 1776, guvernatorul Transilvaniei, Samuel von Brukenthal, introduce cartoful între plantele cultivate pe domeniile sale de la Avrig. Acestea sunt primele dovezi referitoare la cultura cartofului în Transilvania.

La acea vreme, Brukenthal nu a făcut altceva decât să urmeze exemplul oferit și de alte personalități europene ale vieții politice și administrative. Pasiunea baronului pentru botanică și speciile considerate exotice la acea vreme a contribuit la decizia de a aduce cartoful în ținuturile pe care le guverna.

Cartoful în Secolul al XIX-lea

La începutul secolului al XIX-lea, cartoful nu mai era o necunoscută. Oamenii importanți ai vremii au conștientizat importanța acestuia, în mod deosebit pentru alimentație.

Apar cărți în care țăranii sunt îndemnați să cultive cartofi, preoții de rang înalt sfătuiesc oamenii să-și îndrepte atenția spre această cultură, iar foametea din anul 1814 determină autoritățile transilvane să recomande cultivarea cartofilor cu prioritate.

Răspândirea Cartofului în Țările Române

Pe la începutul secolului XIX, cartoful ajunge din Transilvania în Moldova și în Țara Românească. Izvoare istorice consemnează vânzarea cartofilor din Ardeal în piețele din jurul Bucureștiului.

În lucrarea „Documentele familiei Callimachi”, se menționează că domnitorul, în scopul extinderii culturii de cartofi, a pus pe A. I. Beldiman să traducă din greacă o broșură despre cartofi. Aceasta ar putea fi prima carte în română despre cartof.

Festivalul Cartofului la Palatul Brukenthal Avrig

Având în vedere importanța deosebită pe care o are cartoful pentru alimentația românilor și istoria sa în Avrig, se organizează „Festivalul Cartofului” la Palatul Brukenthal Avrig.

Meniul special al festivalului va pune în evidență cartoful, iar evenimentul va avea o dimensiune internațională. Până în luna octombrie, lună dedicată Festivalului Cartofului în zilele de sâmbătă și duminică, oaspeții Palatului Brukenthal vor avea la dispoziție un bufet cu preparate din cartofi adunate din întreaga lume, grătare și plite încinse,pentru o experiență culinară complexă.

„Festivalul Cartofului” prinde astfel o dimensiune internațională, europeană, organizatorii onorând prin acesta titulatura de membru în Historic Cafes Route, proiect cultural oficial al Consiliului Europei.

Cartoful în Arta Picturii

Subiectul cartofului a fost remarcat și în opere de artă. În fotografii se observă o reproducere după opera “Mâncătorii de cartofi” de Vincent Van Gogh, realizată de pictorul avrigean, Maestrul Mircea Codrea, pentru colecția Palatului Brukenthal din Avrig.

Agenda pentru „Festivalul Cartofului” este complexă și se colaborează cu diverși parteneri, cel mai important fiind Muzeul Brukenthal din Sibiu. Se dorește promovarea demersului baronului Samuel von Brukenthal de introducere a culturii cartofului în România.

Cei ce doresc informații suplimentare ne pot contacta prin email, la adresa [email protected], sau telefonic, la numărul 0726234417.

---