3 martie 2024, 10:17

„Forţa femeilor în sport”. Bucurii și eșecuri în regimuri politice diferite

Emoții, speranțe și lacrimi de bucurie – este ceea ce trăim ori de câte ori avem reprezentanți într-o competiție internațională.

În istoria sportului românesc sunt consemnate 309 medalii olimpice câștigate de sportive. Dintre acestea, 156 au fost câștigate de femei: 60 de aur, 46 de argint şi 50 de bronz, potrivit unei statistici a Comitetului Olimpic şi Sportiv Român.

Din dorința de a dezvălui istoria olimpică impresionantă a României, dar și cu gândul de a aduna cât mai multe experiențe, mărturii, mesaje motivaționale autentice ale reprezentantelor de seamă ale sportului românesc, Andreea Paul a reusit să adune în volumul „Forţa femeilor în sport”, memoriile a peste 80 de foste şi actuale sportive, dar şi antrenoare şi jurnaliste.

Acesta este un proiect realizat în colaborare cu Comitetul Olimpic și Sportiv Român și publicat de Editura Polirom.

Se regăsesc aici poveştile unor românce cu rezultate excepţionale precum Nadia Comăneci, Elisabeta Lipă, Iolanda Balaş, Gabriela Szabo, Ana-Maria Popescu, Andreea Răducan, Violeta Beclea Szekely, Ancuţa Bodnar, Simona Radiş, Otilia Bădescu, Mihaela Cambei, Beatrice Coadă Câşlaru, Anişoara Cuşmir, Irina Deleanu, Loredana Dinu, Constantina Diţă, Paula Ivan, Narcisa Lecuşanu, Doina Melinte, Cristina Pîrv, Maricica Puică, Valeria Răcilă, Monica Roşu sau Simona Radiş.

Bucurii și eșecuri în regimuri politice diferite

Cartea se deschide cu o analiză detaliată a fenomenului feminin sportiv la nivel global, cu primele participări ale femeilor la Jocurile Olimpice.

Partea cea mai bogată este cea de-a doua, dedicată sportivelor românce care au strălucit la Jocurile Olimpice, dar și la Campionatele Mondiale și Europene.

Este și cea mai spectaculoasă, pentru că descoperim pașii pe care îi parcurg aceste sportive cu tot ceea ce înseamnă bucurii, eșecuri, mentori, dificultăți, regimuri politice diferite.

“Totul a plecat de la întrebarea fetiței mele de 12 ani, care practică sport de performanță: câte medalii olimpice au reușit să obțină româncele de-a lungul timpului? Și chiar dacă toți specialiștii sportului românesc si ai instituțiilor de profil intuiau puterea curentului feminin în sport, nu au putut sa-mi ofere date concrete. Acești specialiști mi-au ghidat pașii pentru a găsi răspunsul potrivit. Și așa s-a născut acest volum” . Conf.univ.dr.Andreea Paul, coordonatoarea volumului, la ”Serviciul de noapte cu Maria Țoghină”, la Radio România Actualități.

Cartea amintește momente sportive remarcabile: de la primul 10 care a schimbat cu totul gimnastica mondială, cel al Nadiei Comăneci, până la recordurile mondiale pe care femeile sportive le-au înregistrat și vorbește și despre plusul de imagine pe care l-au adus acestei națiuni.

Toate transmit un mesaj unitar. “Energia, rezistența, epuizarea se traduc în limbajul antrenorilor ca pasiune, ambiție și disciplină”. Irina Gloabă, antrenoare în kaiak.

Audio: Ascultă aici câteva dintre mesajele sportivelor, consemnate în volumul „Forţa femeilor în sport”, în lectura coordonatoarei:

Sportul ar putea fi un pilon al brandului de țară

Volumul „Forţa femeilor în sport” aduce în atenție mai multe teme ce țin de echilibrul de gen în lumea sportului.

În pofida rezultatelor excepționale ale femeilor în lumea sportivă autohtonă, în spațiul de decizie puține femei se află în funcții de conducere.

“Din 81 de federații sportive active, doar 14 sunt conduse de către femei. În reprezentarea la nivelul federațiilor internaționale, avem foarte puține femei, abia le numărăm pe degetele de la mâini. Și asta pentru că nu prea ne-am ocupat de promovarea acestor valori. Și vorbesc nu doar de scena publică, inclusiv cea mediatică, inclusiv cea legată de politica externă, deși știm cu toții că nu există un promotor mai curat al imaginii României decât un sportiv cu rezultate notabile la Jocurile Olimpice”, a spus Andreea Paul.

Potrivit acesteia, sportul ar putea fi un pilon al politicii externe a României sau al brandului de țară.

“Sportul de performanță te învață să te obișnuiești și să iubești durerea”. Andreea Paul

Una dintre lecțiile pe care coordonatoarea volumului, Andreea Paul, a învațat-o lucrând la această carte este surprinzătoare: aceea că sportul de performanță înseamnă bucurie, dar și durere

“Este o lecție care și astăzi mă intrigă și nu știu încă bine în ce sertar s-o așez. Sportul de performanță te învață să te obișnuiești și să iubești durerea. Și asta este una dintre lecțiile la care încă meditez. Nu sunt convinsă că trebuie să fie așa. Sunt convinsă că înseamnă durere, dar nu îmi dau seama bine până la ce nivel. Cert este că aceste femei au reușit. Poate de aceea ele sunt în carte”, a mărturisit Andreea Paul.

Cartea este adresată atât adulților, cât și generațiilor tinere, care sunt în căutare de repere, inspirație și motivația de a merge mai departe și de a reuși pe drumul extrem de greu al performanței, dar și al gestionării vieții post-performanță.

Volumul este al patrulea dintr-o serie editorială unică în lume, adresată româncelor contemporane, pe care Andreea Paul a editat-o cu sprijinul editurii Polirom: ”Forța politică a femeilor”- 2011, ”Forța economică a femeilor”- 2016, ”Forța civică a femeilor”- 2018 și ”Forța femeilor în sport” – 2013.

Următorul proiectul editorial se referă la „Forța științifică și tehnologică a femeilor”, a anunțat Andreea Paul în exclusivitate la emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Andreea Paul, scurtă biografie

Conf. univ.dr. Andreea Paul este specializată în guvernanță economică europeană și este profesor la Academia de Studii Economice din București.

A fost cercetător la Institutul de Economie Națională al Academiei Române, deputat în Parlamentul României, consilier pe probleme economice la Președinția și Guvernul României, dar și în Parlamentul European.

În urmă cu șase ani a înființat INACO – Inițiativa pentru Competitivitate – dedicată educației, competitivității sociale, economice, digitale.

Retragerea din viața politică a transformat-o într-o oportunitate, într-un moment în care, după cum mărturisește, “nu știa mare lucru despre societatea civilă și nu știa deloc ce înseamnă să fii activist civic.”

Dar astăzi practică acest activism cu succes și pare să nu regrete alegerea făcută.

Video: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 9/10 octombrie 2023


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol