Ce este frica?

Frica este o emoție naturală, esențială pentru instinctul de supraviețuire, dar poate fi și o manifestare a stresului și anxietății și implică reacții organice. Frica ne face capabili să răspundem unor situații extreme, cu potențial periculos.

Sunt activate răspunsuri automate: transpirația, creșterea pulsului, accelerarea respirațiilor și dilatarea reflexă a pupilelor, ca urmare a descărcării de adrenalină și noradrenalină, care oferă organismului resurse pentru a lupta și fugi.

Răspunsul emoțional la frică este însă foarte complex și personalizat, fiind caracteristic fiecărui individ în parte.

Frica poate genera sentimente negative sau pozitive.

Experiența pe care o provoacă un rollercoaster, de exemplu, poate genera o emoție pozitivă asociată celei de frică, în timp ce o agresiune sau violență va provoca frică combinată cu o puternică emoție negativă. Chiar dacă reacția organică instinctuală va fi aceeași, emoțiile vor fi diferite.

Cu toate acestea există un pachet de simptome identice generate de emoția produsă de frică: greață, gură uscată, durere de stomac, frisoane, dificultăți de respirație (inspirății/expirații scurte și rapide), tremurături, senzația copleșitoare a unui iminent pericol, asociată cu sentimentul incapacității de decizie (a fi paralizat de frică), tristețe profundă, depresie, panică, epuizare fizică și psihică.

De cele mai multe ori aceste sentimente sunt trecătoare, dar există și situații – războiul fiind unul dintre ele, când devine persistentă și afectează funcțiile normale ale organismului.

Este important de spus că, din punct de vedere fiziologic organismul este capabil să facă față reacțiilor fizice și emoționale generate de frică pe termen scurt, dar dacă această stare fizică și emoțională persistă se pot instala anxietatea și depresia, ca efecte de durată la nivelul psihicului, fiind posibilă și afectarea funcțiilor vitale (mai ales cele cardiace și metabolice).

Chiar dacă în unele situații frica este folositoare și ne poate determina să ne ferim de un context periculos sau să reacționăm la o situație primejdioasă fără a mai fi necesar să ne gândim conștient la acesta (ne ferim reflex din calea unei mașini, de exemplu), un nivel ridicat și constant de frică ar putea duce la afectarea sănătății.

Frica poate fi și mai dăunătoare atunci când este manifestată în colectiv. Oamenii recunosc instinctiv semnele fricii manifestate de alți oameni și preiau starea acestora, fiind percepută ca un sentiment de pericol iminent, iar acesta afectează viața, făcându-ne să nu mai acționăm normal și logic. Este exact ceea ce experimentăm în contextul situației din Ucraina, dar care se poate manifesta în oricare altă circumstanță, când sentimentul de frică este generalizat în societate.

Cea colectivă

Sursa unei astfel de stări pleacă de la un eveniment negativ major, care poate să fie unul social sau natural și generează o stare de alertă, care inspiră și întreține frica și emoțiile negative asociate acesteia.

Referindu-ne concret la ceea ce se întâmplă în Ucraina, situația puțând fi identică în cazul oricărui alt conflict armat, războiul a încetat să mai fie o teorie, ci se întâmplă, aici și acum, iar asta induce o stare intensă de anxietate colectivă și activează intens sentimentul de amenințare și pericol. Într-o oarecare măsură este similar cu ceea ce am experimentat în 2020, la începutul pandemiei, deși situațiile sunt diferite.

Nevoia de informații este chiar vectorul care propagă frică. Știrile și evenimentele care se succed cu rapiditate, imaginile, relatările despre război și consecințele imediate ale acestuia, distrugerile, viețile pierdute, dramele individuale și cele colective inundă mass-media, iar toate acestea pot deveni șocante, copleșitoare și înfricoșătoare, ceea ce ne afectează sever echilibrul emoțional. Fenomenul este numit „tulburare de stres principal”, „anxietate de război” sau „anxietate nucleară”.

Toate acestea ne provoacă:

• emoții noi ca rezultat al crizei globale și al efectelor acesteia și activează noi sentimente, cel mai acut fiind cel de incertitudine și pericol general major pe care nu le-am mai simțit niciodată, în mod colectiv atât de acut.
• îngrijorare pe multiple planuri, începând de la securitatea personală și a celor dragi până la cea națională, la care se adaugă cele referitoare la economie și locurile de muncă.
• nevoia de a fi în permanentă informat, ceea ce generează un fals sentiment de control pentru a lua măsuri de precauție în anumite cazuri, dar acest din urmă fapt, deși justificat și util, ne va afecta sever rutina zinică și va amplifica încărcătura emoțională deja acumulată.

Toate acestea trebuie gestionate. Emoțiile nu dispar, dar putem învăța să le controlăm și să diminuăm efectele, pentru a putea funcționa ca individ și societate în limite cât mai apropiate de normal.

Frica de război nuclear

Sondajele arată că una dintre cele mai mari temeri ale oamenilor este utilizarea armelor nucleare. În urmă cu 30 de ani, la finalul Războiului Rece, această era cea mai mare a două teamă a tinerilor din Lumea Liberă, după pierderea părinților, iar în Est, prima. În prezent această teamă revine și se poziționează în fruntea celor mai mari spaime ale oamenilor.

Ceea ce se poate spune este că atâta vreme cât există arme nucleare, ele vor putea fi folosite. Profesorul american Jeffrey Lewis, expert american în neploriferarea armelor nucleare și antropologul Martin Pfeiffer, profesor la Universitatea Berkeley din California spun, împreună, că panica și teama sunt inutile, dar în același timp aceste sentimente nu trebuie ignorate și nici uitate.

Sfatul lor, ca soluție pentru controlul acestor emoții, este să aflăm cât mai multe despre ceea ce sunt și pot face armele nucleare și, indiferent de context, să nu încetăm a cere eliminarea lor.

Frica este normală și, uneori, utilă. Este însă anormal să te lași dominant de frică, să nu te detașezi de cauzele care o alimentează și să nu apelezi la metode care să te ajute să o gestionezi. Nu ezita să ceri ajutor specializat atunci când sentimentul de frică și emoțiile negative pe care le generează te copleșesc și îți provoacă tulburări fizice.

Gestionarea fricii

Deși este dificil, frica poate fi controlată. La fel și anxietatea provocată de război și efectele traumatizante ale acestuia.

Alegerea surselor de informare corecte și obiective. Avem posibilitatea să accesăm informații din foarte multe medii. Filtrarea și orientarea către cele care transmit mesaje echilibrate, bine verificate este mai mult decât necesară și utilă.

• Evită sursele care generează panică, care produc un vacarm informațional stresant, din care nu poți extrage evenimentele reale și care caută audiență generând și cultivand panică. Un truc bun este să alegi comentatori și prezentatori care stau așezați și vorbesc calm, care nu-și întrerup interlocutorii și care pun întrebări corecte și simple.
• Fii sceptic cu toate informațiile vehiculate pe rețelele sociale și învață să identifici știrile false, manipulările și inducerea în eroare a publicului.
• Ignoră opiniile celor care nu au autoritate sau nu sunt calificați să expună păreri pe un anume subiect.

Gestionează accesul la informații.

• Toate programele de știri repetă informațiile. Limitează accesul continuu la știri.
• Alege cel mult două-trei programe și urmărește știrile la fix, doar de 3-4 ori pe zi.
• Optează pentru un post de radio echilibrat. Informațiile au aceeași valoare la radio, dar sunt mult mai puțin stresante.
• Ia în calcul și opinii contrare celor pe care le ai. În felul acesta vei avea o imagine mai corectă asupra realității.
• Renunta la sursele de informare care te copleșesc cu notificări, alerte și imagini traumatizante. Dovedește selectivitate cu privire la site-urile sau persoanele pe care le urmăreșți pe rețelele sociale, abține-te de la comentarii și evita polemicile virtuale.

Comunicarea este unul dintre pașii cei mai importanți și utili. Interacțiunea cu alți oameni față de care îți poți exprima sincer și liber sentimentele este benefică și funcționează că o supapă de siguranță care descarcă excesul de tensiune și emoție acumulată. Cu toate acestea este de dorit că această comunicare să fie pragmatică și corectă.

• Evită să alimentezi angoasele și panică altor persoane, nu transmite niciodată informații alarmiste care nu au temei și care ar putea să nu reflecte realitatea.
• Este necesar și util să rămâi în legătură cu cei apropiați și să ai confirmarea că sunt în siguranță și bine.
• Exprimă ceea ce simți. Analizează cauzele sentimentului de frică. Ține mine că atunci când îți ignori frică, sentimentul neplăcut proliferează, iar atunci când o identifici, vei putea să o înfrunți și să o depășeșți sau cel puțîn să o poți controla.

Păstrează rutină zilnică. Respectă-ți programul de muncă, orele de masă și somn, mănâncă sănătos (alimentația este esențială în momentele emoționale puternice) nu renunta la activitățile fizice. Documentează-te din cărți, departe de avalanșa de informații de pe dispozitive electronice, asupra detaliilor politice, economice, istorice care au dus la actuală situație. A fi bine informat este o modalitate care ajută la gestionarea fricii de necunoscut și te pune la adăpost de speculații informaționale. Oferă-ți momente de detașare: joacă-te cu copiii, fă o plimbare, citește beletristică și urmărește documentare, filme sau seriale.

Acceptă incertitudinea. Pentru a face față grijilor sau stresului pe care le poate cauza războiul, concentrează-te doar pe ceea ce poți controla. Acesta este unul dintre motivele pentru care este atât de necesară păstrarea rutinei zilnice. Acceptă că unele lucruri nu pot fi controlate sau pur și simplu nu depind de voința ta și păstrează-ți optimismul.

Gândește pe termen lung. Unii ar putea spune că o astfel de atitudine este similară cu ignorarea prezentului. Dimpotrivă! Gândirea pe termen lung poate nu rezolva problema din prezent, dar îți oferă posibilitatea de a o gestiona în mod obiectiv și te ajută să identifici soluții obiective pentru propriile probleme pe care aceste evenimentele stresante le provoacă.

Implică-te în acțiuni umanitare, de voluntariat. O astfel de atitudine îți oferă satisfacția de a face efectiv ceva pentru cauza în care crezi, iar asta generează mulțumire și încredere în beneficiile unui demers pozitiv, dar și în forță colectivității și te face să te simți parte a societății.