Săptămâna trecută, Moscova a reînviat o amenințare des repetată, aceea de a folosi arme nucleare în Ucraina. Utilizarea acestora necesită, desigur, câteva lucruri importante. Ele trebuie să fie livrabile și trebuie să existe o țintă valoroasă asupra căreia să fie folosite, ideal una care ar produce puține daune colaterale asupra orașelor care nu reprezintă ținte sau care sunt prietenoase, scrie George Friedman într-o analiză Geopolitical Futures.
Analiza a fost preluată de TVRInfo, iar noi o redăm mai jos, așa cum a fost ea prezentată de sursa citată.
Mai important, necesită un grad înalt de încredere din partea națiunii atacatoare asupra faptului că adversarul său nu poate sau nu va riposta cu arme nucleare proprii. Marile necunoscute sunt ce ar putea face țara atacată, care este capacitatea atacatorului de a supraviețui unui răspuns și dacă atacul inițial ar fi suficient de devastator. Această incertitudine este exact motivul pentru care nu a existat un atac nuclear după Hiroshima și Nagasaki.
Prin urmare, amenințările Rusiei ascund alte intenții. Intenția sa principală este de a crește prețul potențial al războiului în Ucraina dincolo de ceea ce Statele Unite sunt pregătite să riște. Dar, având în vedere toate necunoscutele, Moscova a refuzat până acum să execute un atac nuclear. Poate și mai interesantă a fost reacția Chinei. Poziția Beijingului față de Ucraina a fost măsurată. S-a abținut de la primul vot al ONU pentru condamnarea războiului, în loc să voteze cu Rusia. Dar, pe măsură ce conflictul a progresat, poziția Chinei s-a schimbat din cauza deteriorării relațiilor cu Statele Unite, a nevoii de a avea o națiune aliată și a unui nou partener economic. A intrat în scenă Rusia, care până atunci își dăduse seama nu numai că nu va cuceri rapid Ucraina, ci s-ar putea să nu câștige deloc războiul. Ca în cazul Chinei, principalul obstacol al Rusiei erau Statele Unite.
O alianță înseamnă mult mai mult decât un comunicat de presă și o strângere de mână, deși adesea este confundată cu acestea. O alianță este procesul de cooperare materială și de creare a unor arme și forțe complementare pentru a înfrânge un inamic. Există alianțe non-militare, dar toate alianțele presupun că ambele părți au sau pot dobândi instrumentele necesare pentru a duce un război cu succes și la momentul potrivit. O alianță are un scop comun: de a stabili capacitatea de a întări semnificativ o forță comună.
S-a presupus de multă vreme că Rusia și China ar crea o alianță menită să distrugă sau cel puțin să slăbească Statele Unite. Nu s-a întâmplat. SUA, ajutate de propria lor alianță în Atlanticul de Nord, au reprezentat o provocare terestră pentru Rusia. În teorie, Rusia ar fi putut folosi trupele chineze în războiul din Ucraina, dar distanța a creat probleme logistice. De asemenea, interesele Beijingului constau în a împiedica SUA să-i blocheze porturile sau să creeze o linie de insule pentru protecție. Pe deasupra, China și Rusia au o istorie nefericită, presărată cu numeroase invazii și incursiuni. După un atac pe râul Ussuri, China a format un acord anti-rus cu Statele Unite, în anii 1970, care a inclus un post de colectare de informații pentru SUA, în China.
Faptul că existaseră tensiuni suplimentare între ele este motivul pentru care a fost surprinzător când, după ce Rusia a ridicat posibilitatea utilizării armelor nucleare, China a declarat că utilizarea acestora împotriva SUA era rezonabil de luat în considerare, creând astfel o alianță doar verbală între cele două țări, fără a se angaja în nimic concret. China este o putere nucleară cunoscută, iar serviciile de informații americane monitorizează situația în consecință. Declarația Beijingului, așadar, nu schimbă nimic. Dacă speculăm asupra scopului, ar fi că Rusia se confruntă cu negocieri de pace pe care președintele Vladimir Putin le-a discutat deja public, iar China nu dorește să se confrunte cu niște State Unite întărite. Aliniindu-se temporar cu Rusia și punând cartea nucleară pe masă, Beijingul a sperat să combine o alianță verbală cu Rusia cu percepția că nu consideră capacitatea SUA ca fiind literă de evanghelie.
Dar China este la fel de probabil să recurgă la arme nucleare precum SUA, așa că nu există nimic care să forțeze SUA să formeze o alianță. Washingtonul este mulțumit să lase războiul din Ucraina să epuizeze Rusia și să lase China să se preocupe de propriile sale probleme economice. SUA au alianțe în Europa și Asia, așa că nu au nevoie de complexitatea alianțelor anterioare. Rusia și China poate că doresc să aibă resursele pentru a construi o alianță, dar ce pot face cel mai mult este să vânture spectrul unui atac nuclear neplauzibil.
Comentariile sunt oprite pentru acest articol