29 martie 2024, 10:19

George Soros și al treilea război mondial, revoltele foametei, urgență climatică – o imagine sumbră a stării planetei

Forumul de la Davos, încheiat joi, a înmulțit alertele cu privire la acumularea de crize care zguduie în prezent planeta, scrie RTBF

Invitat de onoare (prin intervenție video) al zilei de deschidere de luni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut sancțiuni „maxime”împotriva Rusiei și în special un embargo comercial total împotriva vecinului său, inclusiv pentru petrol și gaze.

La trei luni de la invazia rusă și într-un moment în care bombardamentele se intensifică pe Donbas, Ucraina își dorește înainte de toate arme – și de preferință grele. O revendicare formulată peste tot la Davos săptămâna aceasta de către delegația sa națională foarte numeroasă.

Zelenski a abordat răspunsul prea lent pentru gustul său din partea comunității internaționale: „Dacă am fi primit 100% din nevoile noastre în februarie, rezultatul ar fi fost zeci de mii de vieți salvate”. Ministrul său de Externe, Dmitro Kouleba, a acuzat chiar NATO că nu a făcut „strict nimic” împotriva invaziei.

Zelenski a făcut un apel la solidaritate între occidentali. ”Punctul nostru forte era unitatea în interiorul ţării şi acum asta depinde de unitatea Occidentului, pentru a fi puternic şi a susţine ferm Ucraina. Vom avea avantaj asupra Rusiei atunci când vom fi toţi cu adevărat uniţi”, a subliniat preşedintele ucrainean.

Volodimir Zelenski s-a declarat ”recunoscător” faţă de omologul său american Joe Biden, pentru un nou ajutor financiar în valoare de 40 de miliarde de dolari pentru Ucraina.

Pe de altă parte, el a promis că ţara sa nu va ceda teritorii în schimbul păcii. ”Ucraina va lupta până când îşi va recupera întregul teritoriu”, a spus Zelenski.

Al treilea război mondial, în viziunea lui George Soros

Este o tradiție la Davos: în timpul unei cine în marja marginea întâlnirii, miliardarul american George Soros își oferă viziunea despre starea lumii și îi critică pe cei puternici. „Invazia (a Ucrainei de către Rusia) poate fi începutul celui de-al Treilea Război Mondial și este posibil ca civilizația noastră să nu-i supraviețuiască”, a spus el în acest an.

Pe lângă „cei doi dictatori” rusul Vladimir Putin și chinezul Xi Jiping, acesta a acuzat-o pe fostul cancelar german Angela Merkel, ale cărei „acorduri speciale” sunt, potrivit acestuia, unul dintre motivele dependenței „excesive” a Europei de gazul rusesc.

„Ea a aprobat acorduri speciale cu Rusia pentru furnizarea de gaz şi a făcut din China cel mai mare partener al Germaniei pentru exporturi. Aceasta a făcut din Germania ţara care afişează cea mai bună performanţă (economică) în Europa, dar acum există un preţ greu de plătit”, a spus el.

În afară de Vladimir Putin, miliardarul l-a criticat din nou pe preşedintele chinez Xi Jinping, calificându-i pe amândoi drept „cei doi dictatori”.

„Astăzi, China şi Rusia reprezintă cea mai mare ameninţare pentru o societate deschisă”, a afirmat Soros.

„Cel mai bun şi singurul mod de a ne proteja civilizaţia este de a-l învinge pe (preşedintele Vladimir) Putin cât mai repede posibil”, a insistat el.

Una dintre armele utilizate de ţările occidentale constă într-o serie întreagă de sancţiuni economice împotriva Moscovei. Uniunea Europeană (UE) are însă probleme în a se pune de acord asupra ultimului pachet de măsuri, pentru că unele ţări membre sunt foarte dependente de hidrocarburile ruseşti pentru aprovizionarea lor în energie şi sunt reticente în a adopta noi sancţiuni.

„Eu cred că Putin este foarte inteligent şi într-un fel îi dictează Europei, ameninţând cu tăierea gazului. Însă în realitate dosarul lui este mai puţin solid decât crede el”, a declarat George Soros.

În acest sens, Soros argumentează că Rusia a creat în mod intenţionat o situaţie de penurie iarna trecută, stocându-şi gazul mai degrabă decât să-l trimită în Europa, ceea ce a majorat preţurile, şi de asemenea şi-a umplut rezervoarele care vor fi „pline până în iulie”.

Nori negri deasupra economiei globale

„Orizontul s-a întunecat” asupra economiei globale și „anul va fi greu”, a avertizat Kristalina Georgieva, directorul Fondului Monetar Internațional (FMI). Revenirea puternică a inflației, întărirea pozițiilor bancherilor centrali, lărgirea datoriilor publice, încetinirea economiei în China… Semnalele de alarmă se înmulțesc pentru economia mondială.

Până la punctul de a lua în considerare o recesiune? În țările dezvoltate, nu este la orizont „deocamdată, dar asta nu înseamnă că este exclus”, a spus Georgieva. În același timp, „vom vedea recesiuni în anumite țări care nu și-au revenit din criza Covid, sunt foarte dependente de Rusia sau de importul de alimente și prezintă deja fragilități”, a avertizat ea.

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional a afirmat că este mai puţin îngrijorată de riscul ca războiul din Ucraina şi încetinirea suplimentară a economiei chineze să ducă la o recesiune globală decât este în privinţa consolidării tendinţei spre fragmentarea economică şi politică.

Luna trecută, FMI a înrăutăţit estimările privind avansul economiei mondiale în 2022, la 3,6%, de la un nivel de 4,4%, a doua revizuire în scădere din acest an, iar Georgieva a repetat avertismentul ei că evenimentele în derulare ar putea determina instituţia financiară să reducă din nou previziunile. Totuşi, nu este cel mai important lucru care contează în prezent, a explicat şefa FMI în timpul discuţiilor la Forumul economic mondial (WEF) de la Davos.

„Ceea ce ne îngrijorează mai mult nu este faptul că avem aceste revizuiri în scădere, deoarece ar fi cale lungă pentru economia mondială să ajungă în teritoriu negativ de la 3,6%. Ceea ce ne îngrijorează mai mult, este riscul să intrăm într-o lume cu mai multă fragmentare, cu blocuri comerciale şi blocuri valutare, separând ceea ce a fost până acum o economie globală integrată”, a declarat Georgieva.

Criza alimentară

„Luăm mâncare de la cei flămânzi pentru a le oferi celor care mor de foame”: pentru David Beasley, șeful Programului Alimentar Mondial (PAM), „azi condițiile sunt mai proaste” decât în ​​2007-2008, la vremea revoltelor alimentare.

„Ce crezi că se va întâmpla când iei o națiune care în mod normal produce suficientă hrană pentru 400 de milioane de oameni și o dai deoparte?”, a spus el, referindu-se la grânarul care este Ucraina pentru lume.

Achim Steiner, șeful Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), vorbește despre peste 200 de milioane de oameni care se confruntă cu foametea acută în întreaga lume. Și „atunci când oamenii nu mai sunt capabili să se hrănească singuri, guvernele nu mai sunt capabile să ofere hrană, atunci politica iese rapid în stradă”, avertizează el.

„Avem nevoie de coridoare sigure la Marea Neagră (pentru producția agricolă ucraineană). Recolta este luna viitoare”, a amintit secretarul general al OMC, Ngozi Okonjo-Iweala, adăugând că „secretarul general al ONU este implicat” în discuții.

Clima, uitată. Războiul nu trebuie să fie un pretext pentru relaxarea tranziției energetice

Războiul din Ucraina nu trebuie folosit ca „pretext” pentru a relaxa eforturile în zona tranziției energetice, a pledat marți trimisul american pentru climă, John Kerry.

„Putem face față atât crizei ucrainene, cât și crizei energetice, în timp ce ne confruntăm cu criza climatică”, a adăugat el. În fața temerilor legate de aprovizionarea cu hidrocarburi rusești și de creșterea prețurilor, „există riscul ca pe termen scurt, unii să ajungă să ardă mai mult cărbune”, recunoaște și Paul Simpson.

Șeful Carbon Disclosure Project (CDP), o organizație de referință pentru măsurarea scorurilor de mediu ale companiilor și statelor, speră totuși, în cele din urmă, la o conversație despre necesitatea revizuirii aprovizionării noastre cu energie, care ar putea „accelera tranziția” către surse regenerabile.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol