Finlanda s-a alăturat oficial marți Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), o schimbare istorică pentru o țară care a insistat cândva că este mai sigură în afara alianței militare și un semn al modului în care pariul președintelui Vladimir Putin pe războiul din Ucraina schimbă ordinea post-Război Rece.

Blinken și Stoltenberg, la sediul NATO

Invazia Rusiei a făcut „multe țări să creadă că trebuie să facă mai mult, să aibă grijă de propria apărare și să se asigure că pot descuraja o posibilă agresiune rusă în viitor”, a spus el.

Finlanda, vecinul de vest al Rusiei, devine al 31-lea membru al NATO, iar NATO și-a dublat frontiera cu Rusia, care s-a extins astfel cu aproximativ 1.300 de kilometri, scrie Sky News. Asta înseamnă că Rusia are acum frontieră terestră cu șase membri NATO și frontieră maritimă cu doi. Finlanda, Norvegia, Estonia și Letonia au frontieră terestră directă cu Rusia, Lituania și Polonia au graniță comună cu enclava rusă Kaliningrad, în timp ce Turcia și România au frontieră la Marea Neagră cu Rusia. Slovacia, Ungaria și România leagă restul frontului de est al alianței, dar sunt separate de Belarus și Ucraina de teritoriul rus.

Reacția Rusiei

Rusia nu va lăsa fără răspuns aderarea Finlandei la NATO, ceea ce reprezintă o nouă escaladare a relaţiilor cu Alianţa Nord-Atlantică, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Dmitri Peskov a promis „contramăsuri” şi a calificat extinderea Alianţei Nord-Atlantice drept o „atingere la securitatea” Rusiei.

„Este o nouă agravare a situaţiei. Extinderea NATO este o atingere la securitatea noastră şi la interesele naţionale” ruse, a declarat presei purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, exclamând: „Exact aşa o vedem noi!”. „Aceasta ne constrânge să adoptăm contramăsuri” pentru a ne asigura securitatea, a continuat el, adăugând că Moscova va acţiona în funcţie de modul în care NATO va „exploata teritoriul finlandez” şi dacă îşi va desfăşura infrastructura în apropierea frontierei ruse. „Vom urmări atent ce se petrece în Finlanda, modul în care aceasta ne ameninţă. Măsurile vor fi luate în funcţie de aceasta. Armata noastră va reacţiona în timp util”, a afirmat Peskov, indicând că vor fi măsuri capabile să asigure securitatea Rusiei la nivel „tactic şi strategic”.

Ce spune șeful NATO

”Preşedintele Putin a avut ca obiectiv declarat al invaziei Ucrainei să obţină mai puţin NATO”, a declarat Stoltenberg reporterilor la sediul NATO din Bruxelles, cu câteva ore înainte ca Finlanda să devină oficial al 31-lea membru al Alianţei. ”El obţine exact opusul. Finlanda, astăzi, şi, în curând, şi Suedia vor deveni membre cu drepturi depline ale Alianţei”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg

Ca răspuns la ultimele anunţuri ale Moscovei, Stoltenberg a declarat că NATO îşi evaluează în mod constant propria poziţie, organizând mai multe exerciţii şi având o prezenţă mai mare în regiunea nordică.

Oficialii și diplomații NATO minimizează amenințarea unor represalii semnificative ale Rusiei, remarcând răspunsul prudent al Moscovei la cererea Finlandei, precum și faptul că forțele acesteia sunt legate în Ucraina, scrie The Washington Post.

Finlanda și Suedia au solicitat aderarea în aceeași zi, primăvara trecută. Agresiunea lui Putin din Ucraina a convins ambele țări de necesitatea de a renunța la poziția lor de nealiniere militară. Și au evaluat că aderarea la NATO în tandem, cât mai repede posibil, ar fi cea mai bună modalitate de a se proteja de represaliile rusești.

Dar cererile de aderare trebuie să fie aprobate de toate țările NATO existente. Și Turcia s-a poziționat ca un spin în coasta Alianței, președintele Recep Tayyip Erdogan folosind procesul aderării pentru a smulge concesii și a obține puncte politice interne. Deși în cele din urmă a acceptat Finlanda, el a continuat să refuze Suedia, invocând refuzul Stockholmului de a-i extrăda pe cei pe care îi numește „teroriști” afiliați Partidului Muncitorilor din Kurdistan sau PKK.

Sursa foto: nato.int