15 septembrie 2022, 10:18

IARNA SPAIMEI NOASTRE. E criză, încă nu v-ați trezit?

Să te afli în cea mai puternică economie a Europei în această perioadă și să asiști la un balet al îngrijorării pe care nu ți-l puteai imagina înainte de războiul din Ucraina este cel puțin dătător de spaime existențiale. Germania se pregătește de frig și economie. Ia decizii pe care nu și le-ar fi putut imagina posibile – revenirea la cărbune. Trăiește cu spaima în suflet pentru iarna ce vine. Cea mai puternică economie a Europei, de care depind atâtea alte industrii, dă din colț în colț în fața crizei.

Duminică, Guvernul de la Berlin a anunțat că va lua măsuri de urgență pentru a-și asigura aprovizionarea, confruntat cu reducerile livrărilor de gaze rusești. Fluxul de gaze din Rusia către Germania via principalul gazoduct Nord Stream 1 va fi redus considerabil pe o perioadă nedeterminată, a anunțat furnizorul de gaz rusesc Gazprom.

Anunțul Gazprom ridică temerea că Moscova a decis să utilizeze combustibilii fosili pentru a-și pune cel mai mare client european sub presiune, ca răspuns la sancțiunile occidentale care i-au fost impuse după invadarea Ucrainei, scrie Clean Energy Wire Network (CLEW).

Gazprom a anunțat că fluxul de gaze prin cel mai important gazoduct din Europa Occidentală va fi redus cu circa 40% cu efect imediat. Berlinul a trecut la măsuri.

Asta presupune inclusiv utilizarea sporită a cărbunelui, o decizie pe care Berlinul nu și-o dorea și nici imagina cu doar patru luni înainte.

Stocurile, principala grijă

Prioritatea, pentru moment, o reprezintă stocurile. Utilizarea gazului pentru producţia de energie şi industrie va fi redusă, iar umplerea instalaţiilor de stocare va fi la ordinea zilei, în faţa iernii.

„Este o măsură amară dar indispensabilă”, a comentat politicianul ecologist Robert Habeck, ministrul Economiei și Climei.

Măsura vine pe fondul reducerii cantității de gaz livrat dinspre Rusia către Republica Federală prin conducta Nord Stream.
Moscova explică această situație prin sancțiunile impuse de Ocident, care ar interzice firmei Siemens să opereze reparații la rețeaua de livrare a gazelor către Occident.
Ministrul Habeck susține, însă, că, de fapt, ar fi vorba despre un gest motivat politic: ”Este strategia lui Vladimir Putin de a ne crea nesiguranță și a ne învrăjbi”.
Guvernul federal va debloca 15 miliarde de euro pentru a asigura depozitarea volumelor de gaze cumpărate în așteptarea iernii, relatează dpa și ZDF.

Economie la energie

Mai mult, zilele trecute Guvernul german a lansat o campanie de promovare a economiei de energie la nivel naţional. Astfel încearcă să-i determine pe cei circa 80 de milioane de cetăţeni să economisească energie atât acasă cât şi la locul de muncă, pentru a combate creşterea preţurilor şi schimbările climatice.

„Cel care economiseşte energie ajută Germania să devină mai puţin dependentă faţă de importurile ruseşti. Şi pune o piatră la construcţia edificiului pentru climă”, a spus ministrul german al Economiei şi climei, Robert Habeck. Acesta a prezentat iniţiativa denumită „80 de milioane, uniţi în schimbarea energetică”, despre care editiadedimineata.ro a relatat pe larg.

O campanie cu afişe publice, destinată atât industriei şi mediului de afaceri cât şi populaţiei, va fi lansată pentru a încuraja anumite obiceiuri. De exemplu, utilizarea transportului public în locul maşinii personale sau reducerea folosirii aparatelor de climatizare.

Reactivarea rețelei de centrale pe cărbune

”Pentru a reduce consumul de gaz, trebuie să se folosească mai puţin gaz pentru a genera electricitate. În schimb, centralele electrice pe bază de cărbune vor trebui să fie folosite mai mult”, explică Ministerul Economiei într-un comunicat.

În acest scop, reţeaua de centrale pe cărbune care fac parte din rezerva de energie electrică va fi recondiţionată pentru a putea fi activată „pe termen scurt”, ceea ce, potrivit ministrului economiei şi energiei, Robert Habeck, se va întâmpla imediat ce legea respectivă va trece de procedura parlamentară.

”Trebuie să fim sinceri, acest lucru înseamnă mai multe centrale electrice pe cărbune pentru o perioadă de tranziţie. Este amar, dar în această situaţie este necesar să reducem consumul de gaze”, a declarat ministrul, membru ecologist al coaliţiei guvernamentale de centru-stânga din Germania.

Potrivit unui raport privind securitatea energetică realizat de Ministerul federal al Economiei, dependența de petrolul rusesc a trecut de la circa 35% anul trecut la 12% acum, în timp ce importurile de gaz rusesc au trecut de la 55% la circa 35%. Pentru cărbune, rata a trecut de la 50% la circa 8%, de la începutul acestui an.

La începutul actualei legislaturi, guvernul de coaliţie format din social-democraţi, verzi şi liberali a urmărit să accelereze calendarul pentru eliminarea planificată a cărbunelui până în 2038, dar a anticipat încă din luna mai că ar putea fi necesară prelungirea perioadei de activitate în faţa crizei energetice.

Măsurile de ultimă oră

Pachetul de măsuri anunţat duminică include, de asemenea, un sistem de „licitaţie” pentru vânzarea gazelor utilizate în industrie, care, potrivit Berlinului, va contribui la reducerea consumului în acest sector puternic al ţării. De asemenea, mecanismul va compensa companiile care pun gazul la dispoziţia pieţei în situaţii de penurie.

Noi credite de la banca de stat KfW ar trebui, de asemenea, să fie rezervate pentru a asigura umplerea rezervelor de gaz ale ţării, aflate în prezent la 56%.

Conform noilor reguli adoptate după izbucnirea războiului din Ucraina, depozitele germane trebuie să fie pline în proporţie de 65 % până la 1 august, 80 % până la 1 octombrie şi 90 % până la 1 decembrie.

”Securitatea aprovizionării este garantată”, dar „situaţia este gravă”, a rezumat Habeck, care are şi rangul de vicecancelar.

Mai frig în case?

Habeck a propus, de asemenea, măsuri de reducere a consumului de energie în sectorul privat, cum ar fi o plafonare a încălzirii casnice. Dar cancelarul Olaf Scholz a declarat vineri, într-un interviu acordat DPA, că nu este de acord să discute despre „măsuri individuale” fără a avea un plan general.

Pe măsură ce Germania se străduiește să stocheze energie înainte de iarnă, Asociația Federală a Societăților Germane de Locuințe și Imobiliare (GdW) cere scăderea temperaturilor minime legale în locuinţele închiriate.

Klaus Müller, președintele GdW, a spus că gospodăriile ar trebui să fie supuse mai multor presiuni pentru a economisi energie înainte de iarnă.

„În legea locației, există specificații conform cărora proprietarul trebuie să seteze sistemul de încălzire astfel încât să se atingă o temperatură minimă între 20C și 22 grade C”, a spus el. „Statul ar putea reduce temporar specificațiile pentru proprietari. Discutăm despre asta cu politicienii.”

Modificările aduse legii chiriei ar însemna ca proprietarii să poată menține temperatura mai scăzută pe tot parcursul iernii. Şi asta fără repercusiuni legale, cum ar fi cererile de reducere a chiriei.

În prezent, proprietarii au obligația legală de a menține locuințele închiriate la o temperatură minimă de 20-22C grade C ziua, și nu mai puțin de 18 grade C noaptea.

Dacă iarna temperaturile scad sub aceste ținte și încălzesc apartamentul sub 18 grade C, de exemplu, chiriașii sunt în general eligibili pentru o reducere semnificativă a chiriei. Aceasta începe de la aproximativ 20 la sută.

Gazele de șist? Fracturare? Hmmm, ne mai gândim

Între timp, Partidul Democraţilor Liberi (FDP) – al treilea partid din coaliţia guvernamentală – a cerut Germaniei să revină asupra interdicţiei privind fracturarea, un proces controversat prin care petrolul şi gazele sunt extrase din rocile de şist cu ajutorul substanţelor chimice şi al presiunii.

”După cum arată studiile ştiinţifice, în conformitate cu standardele moderne de securitate, fracturarea nu provoacă daune relevante pentru mediu”, a declarat directorul parlamentar al FDP, Torsten Herbst, pentru ziarul Welt am Sonntag.

Gazprom a redus cu 60% în ultimele zile livrările prin Nord Stream 1 din Marea Baltică invocând o problemă tehnică. Compania energetică rusă de stat a justificat oficial acest lucru prin faptul că au existat întârzieri în repararea turbinelor compresoarelor de către compania Siemens Energy, relatează DPA.

Dar, pentru guvernul german, este vorba de o „decizie politică”, menită să influenţeze tensiunile dintre Moscova şi ţările occidentale în legătură cu războiul din Ucraina.

Germania, ca și restul Europei, de fapt, face eforturi să reducă dependența sa de Rusia cât mai rapid posibil, chiar dacă Guvernul de la Berlin nu se așteaptă ca să poată înlocui cea mai mare parte din gazul rusesc până în 2024. Germania este sub presiune pentru a se mișca mai rapid pentru a pune stavilă fluxului de miliarde de euro pe care îi plătește Rusiei, chiar dacă acest lucru presupune un grav impact economic.

 

Sursa foto: ziarulromanesc.de


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol