CITIRE

Împreună pentru siguranța femeilor, marșul care a ...

Împreună pentru siguranța femeilor, marșul care a strâns sute de oameni

Sâmbătă, 14 octombrie, a avut loc marșul Împreună pentru siguranța femeilor, la care au participat peste 400 de oameni, spun organizatorii. Am fost acolo pentru a discuta cu persoanele care au venit să sprijine această mișcare, atât femei, cât și bărbați. Aceștia mi-au spus despre problemele pe care le au femeile, despre momente în care ele sunt agresate, ce soluții văd, ce ar trebui să facă autoritățile și de ce este importantă o astfel de acțiune.

Zeci de pancarte au fost ținute de participanți pe tot traseul marșului, de la Piața Universității, până la Muzeul Antipa/Piața Victoriei. „1,2,3, agresorii jos cu ei”, „Solidaritate, să ne unim toate”, „Vrem dreptate în justiție și încredere-n poliție” sunt doar o parte dintre scandările care se auzeau prin portavoce, care erau apoi repetate de sutele de oameni.

Zeci de alte persoane curioase s-au oprit să întrebe despre acțiune sau pentru a face poze. Cei care au venit sâmbătă la marș consideră că implicarea lor la un astfel de eveniment este o modalitate de ajutorare, facilitând astfel vizibilitatea subiectului sensibil care afectează o mare parte dintre femei.

Arhivă Edițiadedimineață.ro

Concret, problema violenței asupra femeilor este una des întâlnită la noi în țară și nu o spun eu sau participanții de la marș, ci ancheta din 2014, făcută la nivelul UE, a Agenției Europene pentru Drepturile Fundamentale (FRA). Conform FRA, în România una din patru femei a fost agresată fizic sau sexual de către partenerul său, iar 90% dintre victimele care cer ordin de protecție sunt femei.

Organizatorul marșului, adică Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violențe împotriva femeilor (Rețeaua Vif), din care fac parte 25 de ONG-uri, ne transmite că în fiecare săptămână este înregistrat un caz în care o femeie este violată în familie, iar la fiecare 4 zile este înregistrat un caz în care o minoră este violată în familie și că un sfert din omorurile înregistrate într-un an au loc în familie. În 2016 au fost sesizare 18.683 de fapte de violență în familie ( regăsite în art. 199, Cod Penal), însă doar 34 de agresori sunt condamnați definitiv. Un aspect care lipsește este reglementarea în ceea ce privește cazurile de agresiune la nivelul unei relații de concubinaj.

La nivel teoretic, România a ratificat în 2016 Convenția de la Istanbul, fiind o nouă rezoluție a Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice. Aceasta  reprezintă tratatul internaţional cel mai cuprinzător care abordează această gravă violare a drepturilor omului. Convenția tinde spre toleranţă zero privind această formă de violenţă şi constituie un important pas înainte pentru a face din Europa şi dincolo de ea un loc mai sigur. Prevenirea violenţei, protecția victimelor şi trimiterea în judecată a infractorilor reprezintă punctele cheie ale convenției. Faptele vizate sunt violenţa domestică (fizică, psihică ori economică), urmărirea, violenţa sexuală, inclusiv violul, hărțuirea sexuală, căsătoria forțată, mutilarea genitală a femeilor, avortul și sterilizarea forțată.

Arhivă Edițiadedimineață.ro

În acest context, la acest marș, Rețeaua Vif cere autorităților să modifice de urgență legislația, în conformitate cu prevederile Convenției de la Istanbul, mai exact, să introducă de urgență ordinul de protecție provizoriu (art.52, Convenție), emis de Poliție imediat după constatarea faptei de violență, care să asigure o protecție reală și rapidă. De asemenea, se dorește modificarea în regim de urgență a Codului Penal, astfel încât cercetarea agresorilor să continue chiar dacă victima își retrage plângerea (art.55, Convenție) și să se înființeze centre specializate pentru cazurile de violență sexuală, cu personal specializat, care să acţioneze în interesul victimelor, prin consiliere psihologică şi consiliere legală. Nu în ultimul rând, să se aloce resurse la nivel local și național pentru aplicarea tuturor măsurilor de protecție corespunzătoare (art.56 Convenție).

Arhivă Edițiadedimineață.ro

Acum patru luni, în iulie, deputatul PNL Adriana Săftoiu a depus un proiect de lege care prevede că, în cazul în care un membru al familiei este victima unui abuz din partea partenerului de viaţă, acţiunea penală poate fi pusă în mişcare şi din oficiu, iar împăcarea nu va înlătura răspunderea penală pentru făptuitor, care va trebui să răspundă în continuare pentru fapta sa, ceea ce înseamnă implementarea art. 55 din Convenția de la Istanbul. Deputata a luat parte la marșul de sâmbătă.

Arhivă Edițiadedimineață.ro

Acțiunea nu fost doar una a grupurilor de feministe, care sunt des blamate pe internet, ci a fost o una dedicată tuturor femeilor agresate. Și să nu credeți că cei care au participat au fost numai femei, au venit și bărbați pentru a-și arăta sprijinul, au venit familii cu copii, cât și grupuri minoritare și reprezentanți ai ambasadelor străine.

Anul trecut, cântăreața Alexandra Stan (care de altfel este o victimă a violenței) a venit să sprijine evenimentul ce își propune să condamne violența împotriva femeilor și care dorește să construiască o lume în care acestea trăiesc în siguranță și în care le este respectată integritatea și demnitatea. Pentru ediția de anul acesta, artista Analia Selis a postat un mesaj de susținere pe pagina de Facebook a evenimentului.

 

Simona-Maria Chirciu, doctor în Științe Politice – tema hărțuirii stradale/Arhivă Edițiadedimineață.ro

Simona-Maria Chirciu:

Mi-am dorit foarte mult să particip aici, chiar dacă anual vin la marșul care se organizează pe tema violenței asupra femeilor, cred că acesta este un subiect invizibil și consider că dacă nu discutăm despre violență suntem complici cu agresorii și avem un rol destul de important în asta. Trebuie să învățăm ce este violența, cum se manifestă, să ne dăm  seama dacă noi suntem la un moment dat victime ale violenței și să ne solidarizăm cu femeile care trec prin asta, mai ales că în România mor anual sute de femei din cauza aceasta. Sunt astăzi aici în semn de solidaritate și pentru că este foarte important să se creeze un grup în care femeile să se sprijine una pe cealaltă, să ne credem, să ne ascultăm și să împărtășim experiențele pe care le avem. Cred că prin marșuri de genul ajutăm la creșterea vizibilității subiectului, iar așa cum se fac manifestări artistice, culturale, așa ar trebui să se facă și cât mai multe acțiuni despre anumite chestiuni care sunt considerate de politicieni și societate ca fiind ceva ce ține de viața privată. Nu este adevărat, violența ne privește pe toți, se manifestă în spațiul public, cât și în cel privat și este important ca noi să facem acțiuni care să crească gradul de conștientizare al oamenilor.”

Oana Băluță, conferențiar universitar și scriitoare/Arhivă Edițiadedimineață.ro

Oana Băluță:

Acesta este un marș de solidarizare absolut necesar, dar eu cred că este mai mult decât o acțiune de solidarizare cu victimele, este și o formă de mobilizare menită să pună presiune pe autorități, astfel încât să modifice legislația în conformitate cu prevederile Convenției de la Istanbul și să elaboreze politici publice pentru a proteja victimele violenței. În plus, este vorba și despre elaborarea acelor politici care nu există, dar care sunt necesare în zona de prevenire a violenței asupra femeilor. Mie mi se pare o acțiune absolut minunată care se întâmplă de ani buni și care arată angajamentul organizațiilor non-guvernamentale în zona de prevenire și combatere a violenței. ONG-urile din România au făcut mai mult decât a făcut statul român, iar acesta este un paradox în condițiile în care România este un stat democratic, membru UE, iar în Uniunea Europeană egalitatea de gen, care cuprinde și combaterea violenței asupra femeilor este o valoare importantă. Cred că acțiunea aceasta, dincolo de faptul că pune presiune pe instituțiile statului să elaboreze acele politici publice pe care le-am menționat anterior, mai atrage atenția și că trebuie să bugetezi aceste politici. Un exemplu ar fi lipsa adăposturilor în anumite județe, unde nu ai decât un singur adăpost sau în diferite sectoare ale Capitalei unde nu ai un adăpost.

Alexandra Neacșu(stânga) și Elena Obrică (dreapta), eleve/Arhivă Edițiadedimineață.ro

Alexandra Neacșu:

Sunt de părere că nu ar mai trebui să existe violență asupra femeilor pentru că nu este un lucru normal. Chiar și o simplă fluierătură de pe stradă este un lucru ce ne poate afecta, te face să te simți josnic, pe mine chiar mă face. Consider că autoritățile ar trebui să ia o atitudine asupra acestei chestiuni și poate cel mai simplu ar fi să oamenii care ne guvernează să realizeze că cineva din familia lor sau vreo prietenă poate trece prin momente dificile pentru că sunt victime ale violenței. Sper că se va întâmpla ceva în urma marșurilor acestea repetate, că vor ajunge informațiile și la urechile autoritățile vor face ceva în acest sens. Până și în fața liceului mi s-a întâmplat să fiu împreună cu prietena mea și să mi se spună că îmbrăcămintea noastră, amândouă purtam rochie, cere ca ei (n.red bărbații) să se ia de noi. Nu mi se pare normal să fiu agresată verbal și fizic pentru cum mă îmbrac.

Elena Obrică:

Sunt aici pentru că susțin cauza. Cred că ar trebui să se schimbe ceva în România și dacă nu facem nimic și stăm acasă, nu există vreo șansă să se întâmple ceva. Cred că marșul de azi este o modalitate de a face ceva, chiar dacă este posibil ca de zilele viitoare încolo să nu se schimbe nimic. Eu mă simt agresată verbal aproape în fiecare seară când vin de la liceu pentru că sunt bărbați în toată firea care nu se controlează, îmi fac complimente, dar eu mă simt incomod și îmi pun întrebări în legătură cu vestimentația mea. De asemenea, când ies în oraș mi se întâmplă ca bărbați de toate felurile să se dea la mine și să tragă la propriu de mine și nimeni nu făcea nimic. Toți se uitau, dar nu săreau în ajutor și nu mi se pare ok și sunt conștientă că nu sunt singura care pățește acest lucru.

Arhivă Edițiadedimineață.ro

Anonimă:

„Sunt aici pentru că eu consider că este foarte important ca oamenii să conștientizeze cât mai mult de ce violența împotriva femeilor este un subiect atât de important. Sigur, și bărbații pot fi victime ale violenței domestice, dar într-o proporție mai mică. Consider că ar trebui să lucrăm mult mai mult la problemele pe care le avem și să echilibrăm situația, astfel încât să nu mai fie discrepanțe atât de mari. Eu cred că un astfel de marș ajută foarte mult pentru că atragem atenția posturilor de televiziune, pentru că putem să obținem câteva interviuri, să ajungem să fim parte a unor reportaje care să fie difuzate și poate putem să atragem atenția și autorităților. Evident și social media joacă un rol important și sper ca mesajul nostru să iasă din bula noastră de aici.

Student din București/Arhivă Edițiadedimineață.ro

Student din București:

Sunt aici pentru a sprijini această cauză. Statisticile din România sunt groaznice, răvășitoare, suntem o țară care se confruntă cu multă violență domestică, mult abuz și sexual și fizic. Ca bărbat consider că ar trebui să vină și ei (n.red bărbați) la astfel de acțiuni, să fie o proporție egală, chiar dacă nu este despre ei în mod direct. Consider că un astfel de marș atrage atenția și ajută. Te pune să te întrebi multe lucruri, de exemplu domnii șoferi pe care i-am blocat când am trecut cu toții intersecția. Aceștia poate își vor pune problema: uite sunt oamenii care militează împotriva violenței asupra femeilor, și cred că vor rămâne cu această temă în cap.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

  1. Ionela

    17 octombrie

    Azi am așteptat în stația de autobuz( care nu există) 2 ore , de la ora 7-9.15 minute un autobuz ca sa merg la serviciu….și mi se fac reclamații că nu ies in strada sa protestez , că nu apar femeia și copilul!! Am dârdâit, acum nu știu când voi putea sa spun că sunt sănătoasă, pentru că sinuzita nu se vede… În schimb, mă aștept la reclamații… din partea acelora care „respectă” femeia, copilul… Doamne, trăiesc! Slavă Ție!

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.