Concentrația crescută de metan în atmosferă din ultimul secol este responsabilă pentru cel puțin un sfert dintre schimbările climatice actuale.

În prezent, cantități uriașe de metan sunt eliberate în Arctica, ca urmare a dezghețului rapid, scrie publicația poloneză Gazeta Wyborcza.

 „Sub ghețarii cavernoși din Antarctica și Groenlanda s-au acumulat cantități uriașe de sedimente organice, care în condițiile potrivite devin un mediu de reproducere pentru microorganismele anaerobe producătoare de metan.

Acest gaz poate fi realizat acolo la scară uriașă. Iar eliberarea sa în atmosferă ar duce probabil la o amplificare catastrofală a efectului de seră”, explică Maciej Bartosiewicz, care lucrează la Institutul de Geofizică al Academiei Poloneze de Științe.

Din fericire, cea mai mare parte a gazului produs atât sub calotele albastru-și-albe ale marilor ghețari, cât și în permafrostul care acum se dezgheță rapid, este neutralizat biologic de grupurile specializate de bacterii care se hrănesc cu metan.

Cu toate acestea, ca efect al încălzirii globale, în Arctica totul se schimbă acum foarte rapid”, avertizează expertul.

Rata de încălzire a regiunilor polare este de câteva ori mai mare decât media globală. Asta se datorează în mare măsură dispariției rapide a stratului de gheață.

Cu aproximativ 125.000 de ani în urmă, zone întregi din Arctica erau verzi, fiind acoperite de vegetație și arbuști, fapt demonstrat de mai multe studii. Acesta lucru s-ar putea repeta, pe măsură ce schimbările climatice duc la încălzirea regiunii.

Totul a pornit de la analiza a sute de mostre de ADN ale unor plante vechi de milenii, găsite pe fundul unui lac de pe insula Baffin, a cincea cea mai mare insulă din lume, în estul Arhipelagului Arctic Canadian, în zona Cercului Polar de Nord.

Potrivit oamenilor de știință de la universitatea din Colorado, această insulă nu a avut întotdeauna temperatura medie anuală de sub -9,5 grade Celsius, așa cum se întâmplă în prezent.

Analizele au arătat, de exemplu, că mesteacănul pitic, originar din unele ecosisteme canadiene, creștea aici cu 400 km mai la nord decât se întâmplă în prezent.

Dar descoperirile nu vorbesc doar despre trecut, ci și despre viitor. „Avem această imagine cu adevărat rară despre o anumită perioadă caldă din trecut, care a fost probabil cea mai recentă perioadă în care a fost mai cald decât în prezent în Arctica.

Asta ne arată la ce ne putem aștepta în viitor”, a spus cercetătorul Sarah Crump, conform Euronews.

Crump și colegii ei sunt de părere că, pe măsură ce temperaturile cresc primăvara și toamna, arbuștii pot ajunge să transforme regiunea dintr-o zonă albă într-una verde, ceea ce înseamnă că suprafața Pământului ar absorbi mai multă căldură de la soare, accelerând și mai mult încălzirea Arcticii.

Sursa foto: pixabay.com

---