În Turcia a reînceput campania electorală pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 28 mai, când va fi o confruntare directă între președintele în funcție și liderul opoziției. Chiar dacă Erdogan intră în turul doi ca favorit, nu înseamnă că zarurile au fost aruncate.
Şi Kemal Kılıçdaroğlu mai poate surprinde, sunt de părere analiștii politici de la Istanbul. Liderul opoziției ar putea mobiliza nehotărâții, diaspora și electoratul celui de-al treilea candidat, care o obținut 5 la sută din voturile primului tur.
Analiștii cred că alegerile nu sunt tranșate
Analiștii de la Istanbul cred că alegerile nu sunt tranșate, deși președintele Erdogan a obținut 49,5 procente în primul tur. Candidatul care obține cu un vot mai mult va câștiga, iar Erdogan nu ar mai avea de unde să crească.
În schimb, candidatul opoziției Kemal Kılıçdaroğlu ar putea mobiliza cele 3 milioane de nehotărâți care nu au votat în primul tur, deși în Turcia prezența la vot e obligatorie. În plus ar putea conta pe voturile din diaspora, din SUA și Canada.
Control asupra platformelor digitale
Președintele și partidul său de guvernământ au adoptat noi norme de tip UE pentru a-și consolida controlul asupra platformelor digitale înainte de alegerile din această lună, relatează Politico.
În campania sa, Recep Tayyip Erdoğan are o armă secretă: o represiune în domeniul social media inspirată parțial de Europa.
Controlul tot mai mare al liderului turc asupra rețelelor sociale a devenit un alt instrument care să îl ajute să își prelungească domnia de 20 de ani.
În weekend, guvernul lui Erdoğan a ordonat Twitter să blocheze conturile a aproximativ o duzină de personalități publice locale din opoziție – o măsură care a declanșat o reacție împotriva lui Elon Musk pentru că s-a conformat directivei.
Eforturile lui Erdoğan de a controla social media datează de mai bine de un deceniu
În realitate, eforturile lui Erdoğan de a controla social media datează de mai bine de un deceniu.
Acest efort a culminat în octombrie, când partidul de guvernământ al Turciei a adoptat norme de mare amploare privind rețelele sociale care, în parte, oglindeau o legislație similară adoptată recent în Uniunea Europeană. Atât regimul turc, cât și cel european urmăresc reprimarea postărilor dăunătoare, oprirea răspândirii dezinformării și sporirea transparenței în ceea ce privește modul în care platforme precum Instagram și YouTube oferă conținut utilizatorilor lor. Normele UE, cunoscute sub numele de Actul privind serviciile digitale, includ, de asemenea, amenzi de până la 6 % din veniturile unei companii pentru eventualele abateri.
Manualul de reguli al Ankarei imită adesea cuvânt cu cuvânt limbajul de elaborare a politicilor de la Bruxelles. Însă acesta merge mult mai departe în restricționarea discursului online în moduri care favorizează efortul lui Erdoğan de a se menține la putere.
Pedepse
Aceasta include pedepse cu închisoarea de până la cinci ani în cazul în care oamenii postează online conținut care răspândește „informații inexacte” în moduri care „perturbă securitatea internă și externă a Turciei”. În mod similar, jurnaliștii ar putea fi condamnați la închisoare dacă scriu articole care nu sunt favorabile Partidului AK, aflat la putere în Turcia. Iar Kılıçdaroğlu, care a obținut 45% din voturile de duminică la nivel național, s-a confruntat deja cu o plângere penală pentru că a răspândit „știri false” despre guvern.
„Există o miză importantă în jurul legii turcești privind dezinformarea”, a scris Alper Coșkun, cercetător senior la Carnegie Endowment for International Peace, un think-tank cu sediul la Washington. Erdoğan și partidul său politic „nu ar trebui să cedeze în fața intereselor politice pe termen scurt și să fie tentați să utilizeze această legislație pentru a suprima opiniile disidente.”
În replică, oficialii guvernului turc resping criticile potrivit cărora acaparează rețelele de socializare în interes politic propriu. Mulți fac referire la alte norme privind conținutul online – în special cele din cadrul UE – ca exemple ale modului în care politicienii din alte părți se împotrivesc, de asemenea, giganților din domeniul tehnologiei în numele reducerii răspândirii de conținut dăunător în rândul populațiilor locale.
Legi similare cu cele din Turcia „sunt puse în aplicare în multe părți ale lumii, în special în țările dezvoltate”, a declarat Direcția turcă de Comunicații.
O continuare a interdicțiilor repetate din social media
Nu este clar dacă noile reguli privind rețelele de socializare ale țării au înclinat balanța în favoarea lui Erdoğan în primul tur de scrutin de weekend-ul trecut, care reprezintă cea mai mare amenințare la adresa puterii președintelui turc de la tentativa de lovitură de stat din 2016.
Cu toate acestea, controlul din ce în ce mai mare asupra a ceea ce văd oamenii online marchează o continuare a interdicțiilor repetate din social media pe care Ankara le-a impus pe Twitter, Facebook și YouTube, adesea în moduri care favorizează partidul de guvernământ.
Guvernul a instituit o scurtă interdicție la nivel național asupra acestor platforme digitale după un atac mortal la Istanbul în noiembrie. O interdicție axată pe Twitter a urmat cutremurului masiv din Turcia din februarie, care a dus, de asemenea, la 78 de arestări după ce oamenii au împărtășit „postări provocatoare”. Interdicții similare ale platformelor digitale datează de un deceniu și reflectă controlul mai larg al lui Erdoğan asupra peisajului mediatic pentru a înăbuși vocile opoziției.
Model pentru regimuri autoritare
Turcia se alătură altor guverne din ce în ce mai autoritare, inclusiv celor din Rusia și Arabia Saudită, care au împrumutat în mod similar o mare parte din manualul de joc al Europei în materie de social media, dar au modificat aceste reguli pentru a favoriza regimurile represive. Moscova, de exemplu, a adoptat recent o legislație împovărătoare, care include până la 15 ani de închisoare pentru cei care răspândesc „minciuni” despre armata țării.
„Se așteaptă ca adoptarea așa-numitei legi privind dezinformarea să ajute alianța de guvernare să reducă la tăcere partidele de opoziție și acoperirea mediatică critică”, potrivit unui raport privind Turcia realizat de Freedom House, o organizație non-profit care urmărește problemele globale privind drepturile omului.
Comentariile sunt oprite pentru acest articol