CITIRE

Învățământul românesc între modelul finlandez şi f...

Învățământul românesc între modelul finlandez şi forma fără fond

S-ar părea că ministrul Educației, Liviu Pop pregătește o adevărată revoluție în domeniul învățământului, însă la o privire mai atentă nu prea e nimic revoluționar în măsurile acestuia. Concret, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei au lansat, recent, o primă etapă a procesului de consultare publică privind planurile-cadru pentru învăţământul liceal, filiera teoretică, prin prezentarea a trei variante.

Variantele de planuri-cadru ale Ministerului Educației Naționale

Prima variantă propusă de Ministerului Educației Naționale este cea mai apropiată de actualele planuri-cadru de învăţământ aflate în vigoare, dar echilibrează alocările la nivel de arii/discipline. Potrivit reprezentaților Educației citați de adevărul.ro, „deşi nu sunt incluse discipline noi, care să promoveze abordări integrate, de tipul opţionalului integrat la nivelul mai multor arii curriculare, asemenea abordări se vor putea regăsi la nivelul programelor şcolare pentru disciplinele obligatorii şi al programelor şcolare pentru Curriculum la decizia şcoli”. Cea de-a doua variantă propune modificări mai ample faţă de actualele planuri-cadru de învăţământ aflate în vigoare, prin alocarea unui număr de ore diferit pe arii/discipline. Ultima variantă reprezintă varianta care acordă o mai mare putere de decizie şcolilor în definirea parcursului educaţional al elevilor, fiind indicat un număr minim-maxim de ore în cazul disciplinelor din Curriculum.

Pop și-ar dori astfel să elimine − la profil real − o oră de Fizică deşi aceasta este materie de Bac. Aceeaşi soartă ar urma să o aibă şi TIC (Tehnologia Informaţiei şi Comunicării). La clasa a XI-a, profil Real, specializarea Matematică-Informatică, a doua limbă modernă nu va mai fi prinsă în trunchiul comun, apărând posibilitatea alegerii între o oră şi trei ore de discipline opţionale. Același lucru se întâmplă şi la clasa a XII-a. În schimb, elevii vor face Educaţia vizuală, la clasele a IX-a şi a X-a, respectiv Educaţie artistică la clasele a XI-a şi a XII-a. Se introduc orele de Consiliere şi Opţionale la care elevii vor putea studia Biologie marină/Ecosisteme marine, Geologie, Apă şi viaţă sau Animaţie.

Din argumentele prezentate de Ministerul Educaţiei Naţionale lucrurile stau bine, deoarece „toate cele trei variante au urmărit eliminarea unor incoerenţe/dezechilibre existente în planurile actuale şi dezvoltarea ocaziilor de învăţare semnificative din perspectiva aşteptărilor elevilor care au optat pentru un anumit profil/specializare. Principiul urmărit a fost acela de a asigura un trunchi comun până la clasa a X-a, care să permită tuturor elevilor care vor finaliza învăţământul obligatoriu deţinerea la nivel funcţional a celor opt competenţe-cheie”, potrivit adevărul.ro.

Forme fără fond

Măsurile urmărite de Ministerul Educaţiei Naţionale par a fi doar un import cosmetizat al reformelor adoptate anul trecut în sistemul de învățământ finlandez recunoscut ca fiind cel mai bun din lume. Pe scurt, în Finlanda au fost eliminate materii precum istoria, economia sau geografia, acestea fiind înlocuite cu teme generale, precum Uniunea Europeană, care combină aceste materii pentru o înțelegere nuanțată. Totodată în Finlanda s-a încerat o specializare timpurie a elevilor. Spre exemplu, un adolescent care urmează cursurile unei şcoli profesionale urmează lecţii pentru a deveni ospătar care includ elemente de matematică, comunicare şi scris, precum şi limbi străine pentru a-i putea servi şi pe clienţii străini.

Totuși, diferențele dintre sistemul educațional finlandez și cel român sunt majore. În primul rând, sistemul de învățământ din Finlanda s-a maturizat într-un interval de timp de aproape cinci decenii. Reformele au fost introduse gradual, perfecționându-se prin aplicarea învățării pozitive (prin studierea succeselor), dar și a învățării negative (învățarea din erori). Mai mult decât atât, planificările au fost efectuate pe termen lung. Meseria de profesor a devenit nu doar respectată ci și foarte dorită în rândul tinerilor absolvenți. Un profesor câștigă în Finlanda între 2000 și 6000 de euro/lună, iar competiția pentru ocuparea unui post este acerbă, abia unul din zece candidați reușind să obțină titularizarea. Toate acestea au condus la un sistem de învăţământ în care 93% dintre absolvenţii de liceu promovează examenul de bacalaureat, în care peste 65% dintre liceeni ajung la facultate şi în care doar 10% dintre cei care îşi doresc să devină profesori ajung la catedră.

De cealaltă parte, România pare a fi la polul opus. Fiecare persoană care a ajuns să dețină portofoliul de ministru al Educației a încercat să își implementeze propriile viziuni privind reforma învățământului, fără să se urmărească un plan pe termen lung. Salariile profesorilor sunt cele mai mici din Uniunea Europeană, iar rata de promovabilitate a examenului de Bacalaureat era de doar 71,4% în 2017 la nivel național, potrivit realitatea.net. Mai mult decât atât, în România continuă să existe licee care înregistrează rezultate dezastruoase, unde rata de promovabilitate a examenului de Bacalaureat este zero.

Astfel, reformele propuse de Ministerul Educației Naționale, nedublate de un plan de lungă durată și de o îmbunătățire a condițiilor profesorilor riscă să devină doar o formă fără fond, de vreme ce adevăratele probleme ale învățământului românesc rezidă în altă parte.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

  1. […] S-ar părea că ministrul Educației, Liviu Pop pregătește o adevărată revoluție în domeniul învățământului, însă la o privire mai atentă nu prea e nimic revoluționar în măsurile acestuia. Concret, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei au lansat, recent, o primă etapă a procesului de consultare publică privind planurile-cadru pentru învăţământul liceal, filiera teoretică, […] …read more […]

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.