Cercetătorii au analizat datele a 10.477 de persoane care au fost testate pentru COVID-19 în timpul primului val din Israel, în perioada 1 februarie 2020 – 30 iunie 2020. Utilizarea aspirinei pentru a evita dezvoltarea bolilor cardiovasculare a generat o probabilitate de infectare cu Covid-19 cu 29% mai mică, în comparație cu cei care nu foloseau aspirină. Proporția pacienților tratați cu aspirină a fost semnificativ mai mică în rândul persoanelor Covid-19 pozitive, comparativ cu cele negative. Mai mult, grupul a observat că timpul de conversie al testului PCR SARS-CoV-2 de la pozitiv la negativ în rândul pacienților care luau aspirină a fost semnificativ mai scurt.

„Datele despre posibilul efect benefic al dozelor mici de aspirină asupra infectării cu Covid-19 sunt preliminare, dar pare foarte promițătoare”, spune prof. Eli Magen de la Centrul Medical Barzilai, care a condus studiul.

Dr. Eugene Merzon, de la Leumit Health Services, subliniază importanța repetării rezultatelor studiului folosind eșantioane mai mari și includerea pacienților din alte spitale și țări, pentru a verifica rezultatele.

Dr. Milana Frenkel-Morgenstern, de la Facultatea de Medicină Azrieli a Universității Bar-Ilan: „Studiul a urmărit să releve potențialele efecte pozitive ale aspirinei în lupta împotriva Covid-19. Ne propunem să investigăm un grup de pacienți și în studiile clinice randomizate”.

UPDATE

Radu Țincu, medic primar de Terapie Intensivă la Spitalul Floreasca, a vorbit duminică la Digi24 pe marginea studiului israelian care cercetează efectele aspirinei asupra infecției cu COVID-19. El atrage atenția că studiul nu are concluzii definitive și că aspirina sub nicio formă nu trebuie luată fără recomandarea medicului, explicând în același timp premisele pe care se bazează studiul israelian: anumite efecte ale aspirinei ar putea combate boala determinată de coronavirus.

Aspirina are efecte antiinflamatorii, antivirale și anticoagulante, toate aceste trei manifestări fiind întâlnite și în boala COVID-19, a enumerat dr. Radu Țincu premisele de la care a pornit studiul israelian.

„Cercetătorii din Israel au concluzionat că încă este prea devreme ca să tragă o concluzie în legătură cu această aspirină și cu protecția pe care o poate oferi pacienților cu COVID-19. Studiile sunt încă în desfășurare. Însă au plecat de la ideea că îmbolnăvirea cu COVID-19 descarcă și eliberează acele citokine proinflamatorii, pe care deja le cunoaștem cu toții, numite furtună de citokine, și, în momentul în care ai un exces de inflamație, s-a plecat de la ideea că aspirina în primul rând este un antiinflamator, reduce inflamația. Pe de altă parte, sunt studii care spun că ar avea și efecte antivirale, prin faptul că scade nivelul de prostaglandină E2 și crește sinteza de interferon, care este o moleculă care ne protejează împotriva infecțiilor virale. Știm, de asemenea, că la pacienții cu COVID-19 apare o inflamație a vaselor de sânge, care favorizează agregarea trombocitelor formarea de cheaguri de sânge, aspririna fiind un antiagregant plachetar și având efecte anticoagulante.

Plecând de la aceste trei idei legate de efectele aspirinei, cercetătorii din Israel au realizat un studiu observațional pe 10.000 de pacienți în perioada februarie – iunie 2020 și au observat că cei care luau cronic aspirină – vorbim de doze mici de aspirină, 75-100 de miligrame – au avut un risc mai mic cu până la 30% de a se îmbolnăvi cu COVID”, a declarat Radu Țincu la Digi24.

El a atras atenția că voluntarii studiului luau aspirină ca tratament pentru diverse patologii cardiovasculare, la recomandarea medicului, și că medicamentul are și efecte secundare.

„Însă trebuie să avem în vedere că aspirina nu este un medicament lipsit de efecte adverse. Ea poate să determine, spre exemplu, la pacienții cu patologie gastrointestinală, sângerări la nivelul stomacului. De asemenea, la cei care iau medicamente anticoagulante, adăugarea de aspirină crește riscul de hemoragii. În niciun caz pacienții nu trebuie să-și autoadministreze în mod preventiv această aspirină, ci trebuie să ia legătura cu medicul de familie și doar sub supraveghere medicală”, a mai precizat dr. Țincu, accentuând încă o dată că studiul nu are concluzii finale.