Românii au fost printre cei mai buni atunci când vine vorba de noi descoperiri, însă nu întotdeauna ideile le-au fost și atribuite, de cele mai multe ori ideile sau descoperirile fiind chiar furate de alți cercetători din alte state. Nicolae Paulescu, Gogu Constantinescu sau Aurel Vlaicu sunt doar o parte dintre numele care nu au primit aprecierea internațională așa cum se cuvine pentru descoperirile lor.
Citiți și: Povestea neștiută a lui Gogu Constantinescu, românul care a dezvoltat o nouă știință
Citiți și: Nicolae Paulescu, între descoperirea insulinei și radicalism
O altă personalitate ce trebuie menționată este Ștefan Odobleja, românul căruia nu i se acordă niciun merit pentru bazele pe care le-a pus într-o știință foarte importantă în zilele noastre: cibernetica.
Cine a fost Ștefan Odobleja?
Odobleja s-a născut în 1902, într-un sat din Mehedinți, studiind clasele primare și gimnaziale în localitatea Valea Izvorului, ca mai apoi, pentru liceu să se mute în Turnu-Severin. Pasionat de domeniul științelor, el s-a mutat în București unde s-a înscris la Facultatea de Medicină, iar după terminarea studiilor s-a mutat în mai multe orașe din țară pentru a profesa în domeniu.
Pasiunea pentru psihologie, pentru cunoașterea umană l-au motivat să scrie mai multe lucrări despre acestea, publicând mai multe lucrări de-a lungul anilor despre acest domeniu. În 1929 și 1932 apar două dintre scrierile lui Ștefan Odobleja, însă cea mai importantă lucrare a da este Psihologia consonantistă, redactată inițial în franceză și publicată în 1938 și 1939, în două volume, relatează Playtech.ro.
Cibernetica – știință pe baza ideilor lui Odobleja
Printre ideile dezvoltate în cele 900 pagini ale lucrării Psihologia consonantistă se regăsesc și cele legate de cibernetică, românul stabilind temele de baza ale științei. Această lucrare a fost destul de ignorată la momentul apariției, în cea mai mare parte din cauza izbucnirii războiului.
La o decadă distanță, în 1948, americanul Norbert Wiener a prezentat într-una dintre lucrările sale aceleași baze teoretice ca cele alea românului, fiind cunoscut astăzi drept prima persoană care a contribuit dezvoltarea ciberneticii. O altă diferență între cei doi cercetători ar fi faptul că Wiener a reușit să dea un scop practic ideilor, pentru Odobleja neexistând nici o aplicație practică, dorința românului fiind de a arata cum funcționează psihicul uman.
„Odobleja, în lucrarea lui, a avut câteva idei fundamentale ale ciberneticii, printre care cea mai importantă a fost aceea de feedback. Feedback-ul era de mult intuit de către neurofiziologi, chiar şi Danielopol la noi a intuit foarte bine încă din anii ’20 în sistemul nervos vegetativ, circuitele acestea cibernetice. Meritul lui Odobleja este foarte mare. Este acela de a fi introdus în psihologie principiul conexiunii inverse a sistemelor circulare. Şi de a fi creat o teorie, teoria consonantistă a psihologiei. El spunea despre cartea lui că este doar un rezumat şi că vrea să scrie un tratat în mai multe volume. «Psihologia consonantistă» este şi rămâne un lucru extrem de interesant, care însă nu a găsit ecou foarte mare în literatura străină„, spunea Constantin Bălăceanu-Stolnici, unul dintre pionierii români ai neurociberneticii, citat de Playtech.ro.
Istorie uitată până în anii ’90
Cu toate că Ștefan Odobleja a fost contemporan cu bunicii și părinții noștri, în perioada regimului comunist nu i-au fost prea mult apreciate descoperirile și nici nu a fost apreciat, iar drama este cu atât mai mare cu cât nici pe plan internațional nu era recunoscut ca pionierul ciberneticii. Eforturile românului de a fi recunoscut pentru ideile din cartea de psihologie publicată în 1938 au continuat până în anul morții sale, 1978, când a scris cartea Psihologia consonantistă și cibernetică, prin care dorea să sublinieze că cibernetica s-a născut în România.â
Din fericire, după căderea comunismului i-au fost recunoscute meritele cercetătorului, devenind chiar membru post-mortem al Academiei Române în 1990. De asemenea, un alt aspect constă în publicarea lucrărilor de mare importanță, printre care numărăm “Odobleja – Apariția ciberneticii pe pământ românesc, o evaluare făcută de Iosif Constantin Drăgan”, “Introducere în logica rezonanței: scrieri inedite” şi “Psihologia consonantistă și cibernetică”.
[Sursă imagine: ziarullumina.ro]