20 octombrie 2021, 17:28

Izvorul Tămăduirii, sărbătoarea închinată Maicii Domnului, în prima zi de vineri de după Paști

În prima zi de vineri de după Paști, în fiecare an Biserica Ortodoxă prăznuiește sărbătoarea Izvorul Tămăduirii. Acesta este un praznic închinat Maicii Domnului, care are rolul de a arăta importanța Născătoarei de Dumnezeu Fecioara în lucrarea mântuirii oamenilor.

Numele sărbătorii aduce aminte de mai multe minuni care au fost săvârșite la în izvor din apropierea Constantinopolului.

Conform tradiției, la puțîn timp înainte de a ajunge împărat, Leon cel Mare se plimba printr-o pădure de lângă Constantinopol. Acolo el întâlnește un bătrân orb care îi cere puțînă apă și să îl ducă în cetate. Leon caută în zadar un izvor pentru a-l ajuta pe sărman. Ulterior, Leon o aude pe Fecioara Maria spunându-i: “Nu este nevoie să te ostenești, căci apa este aproape! Pătrunde, Leone, mai adânc în această pădure și luând cu mâinile apă tulbure potolește setea orbului și apoi unge cu ea ochii lui cei întunecați”.

Vindecarea orbului

Acesta ascultă de ceea ce Maica Domnului îi spuse și reuși să găsească un izvor din care să îi dea orbului apă să bea. De asemenea, cu acea apă Leon îl spălă pe față pe bătrân, iar acesta din urmă începu să își recapete vederea.

După ce ajunge împărat, Leon ctitorește o biserică lângă acel izvor. Pe vremea lui Iustinian, pe când acesta suferea de o boală grea, împăratul s-a vindecat după ce a băut apă din acest izvor. Drept mulțumire, Iustinian a ctitorit o biserică și mai mare, care va fi distrusă de otomani în anul 1453.

Conform credincioșilor, de-a lungul timpului acest izvor a vindecat foarte multe boli și a tămăduit o serie de răni și suferințe.

Credincioșii care vizitează Istanbulul se pot închina în biserica Izvorului Tămăduirii. Construcția actuală a fost construită în secolul al XIX-lea, însă în subsolul acesteia există un paraclis din secolul V, unde există chiar și astăzi izvorul cu apă tămăduitoare.

Obiceiuri de Izvorul Tămăduirii

Odată cu prăznuirea acestei sărbători se sfințesc apele. Ortodocșîi vin în această zi la biserică pentru a participa la slujba de sfințire a apei, care poartă și numele de Aghiasmă Mică.

În popor, agheasma mai este cunoscută și că aiasma, cuvânt care provine de la iazmă. În Dicționarul Explicativ (DEX), acest cuvânt cu sensul de “arătare urâtă și rea, nălucă, vedenie” este indicat la fel că și în Dicționarul Limbii Române (DLR) cu etimologie necunoscută.

După ce preotul sfințește apa, acesta îi stropește pe credincioși în timp ce se cântă troparul: “Mântuiește, Doamne, poporul Tău, și binecuvântează moștenirea Ta, biruință binecredincioșilor creștini asupra celui potrivnic dăruiește, și cu crucea Ta păzește pe poporul Tău”. Astfel, în popor s-a reținut că scopul agheasmei este de a alunga duhurile rele.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.