România a primit luni cea de-a şaptea tranşă de vaccin anti-COVID-19 produs de Pfizer-BioNTech, peste 160 de mii de doze, foarte importante pentru a continua imunizările.
Săptămâna aceasta începe şi vaccinarea cu serul de la Moderna, anunță stiri.tvr.ro.
Vaccinurile sunt înca insuficiente, aşa că vor ajunge la cei mai vulnerabili şi la cei care au primit deja prima doză. Şi sunt reguli noi la programarea pentru imunizare.
Jumătate dintre cele 163.800 de doze de vaccin Pfizer BioNtech au ajuns la centrul naţional de distribuţie din Bucureşti, iar restul, la cele şase centre regionale.
Prea puține față de nevoi
În cea de-a şaptea tranşă, regiunea de vest a primit aproape 20 de mii de doze, ceea ce situează zona de vest pe locul trei, după Bucureşti şi Constanţa.
Deși este cea mai mare tranșă primită până acum de țara noastră, vaccinurile sunt încă prea puţine faţă de nevoi.
Joi ar trebui să înceapă imunizarea şi cu vaccinul Moderna, din care sunt disponibile 35.600 de doze. Compania a anunțat că vineri va livra încă 42 de mii, cu aproximativ 20 la sută mai puţine decât se estima. La centrul de vaccinare de la Spitalul CFR din Timişoara s-au făcut deja pregătiri pentru a folosi noul vaccin.
Luna aceasta, România ar urma să primească și 800 de mii de doze de vaccin de la AstraZeneca Oxford, nou aprobat în Uniunea Europeană.
Dacă primele două vaccinuri aprobate în Uniune folosesc tehnologia bazată pe ARN mesager, cel de la Oxford conţine un adenovirus de la cimpanzei care transportă un fragment din informația genetică a virusului SARS-CoV-2. Virusul de la maimuţe este modificat pentru a nu se multiplica la om.
Vaccinuri în UE – volume comandate și calendare de livrare
Uniunea Europeană (UE), criticată pentru lentoarea campaniilor de vaccinare, a semnat şase contracte cu producători de vaccinuri anti-COVID-19: trei dintre ele sunt autorizate, dar sunt afectate de importante întârzieri de producţie.
Jurnaliştii de la AFP au publicat luni un rezumat al comenzilor şi livrărilor de vaccinuri în UE, scrie agerpres.ro.
Comisia Europeană, care negociază în numele celor 27 de ţări membre, a pre-comandat un număr total de aproximativ 2,2 miliarde de doze de vaccinuri. Fiecărui stat membru îi revine sarcina de a finaliza comenzile şi de a transporta dozele.
Împreună, cele 27 de state membre în UE au administrat, în medie, 2,4 doze la 100 de persoane, însă disparităţile dintre ţările din UE sunt importante.
Pfizer-BioNTech: 600 de milioane de doze precomandate
Un prim contract semnat de UE în toamna anului 2020 prevedea livrarea a 200 de milioane de doze înainte de septembrie 2021, apoi a unei cantităţi de 100 de milioane de doze suplimentare. Al doilea contract semnat de UE, pe 8 ianuarie 2021, prevede 300 de milioane de doze suplimentare – cu livrări care vor începe în al doilea trimestru al acestui an.
Punerea în funcţiune în februarie a unei noi unităţi de producţie a companiei BioNTech în oraşul german Marburg va consolida activitatea uzinei din oraşul belgian Puurs, unde a fost înregistrată o încetinire a producţiei la sfârşitul lunii ianuarie.Pfizer şi BioNTech au confirmat luni că sunt în măsură să livreze în UE până la 75 de milioane de doze suplimentare în al doilea trimestru al anului 2021.
Moderna: 160 de milioane de doze
Statele din UE au anunţat în ianuarie întârzieri importante ale livrărilor de vaccinuri Moderna, care sunt produse în Elveţia.
Dar, la fel ca în cazul alianţei Pfizer-BioNTech, aceste întârzieri de producţie au fost compensate de oficialii de la Bruxelles: săptămâna trecută, 4 milioane de doze au fost livrate, din care 3,5 milioane de către Pfizer-BioNTech şi 500.000 de doze de către Moderna, reprezentând „100%” din comenzile aşteptate pentru perioada menţionată.
AstraZeneca-Oxford: până la 400 de milioane de doze
Compania britanico-suedeză a anunţat pe 22 ianuarie o „problemă de randament” la fabrica sa din oraşul belgian Seneffe şi a precizat, potrivit UE, că nu va putea să livreze în Europa în primul trimestru din 2021 decât 31 de milioane de doze din totalul celor 120 de milioane promise iniţial.
Or, o altă fabrică din Olanda şi alte două din Marea Britanie ar trebui, de asemenea, să aprovizioneze cele 27 de ţări din UE.
Vaccinul AstraZeneca este mai uşor de produs şi de transportat, întrucât nu necesită temperaturile glaciale care trebuie asigurate pentru vaccinurile Pfizer şi Moderna. Livrările de vaccinuri AstraZeneca în UE vor începe în a doua săptămână a lunii februarie.
Vaccinuri încă neautorizate
UE a semnat de asemenea contracte cu alianţa franco-britanică Sanofi-GSK (până la 300 de milioane de doze), compania germană CureVac (până la 405 de milioane de doze) şi producătorul american Johnson&Johnson (până la 400 de milioane de doze).
Potrivit Comisiei Europene, circa 100 de milioane de doze cu vaccin Johnson&Johnson ar putea fi livrate până la sfârşitul lunii septembrie, dacă acest vaccin va fi autorizat de Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA).
Executivul european a finalizat şi un set de negocieri preliminare cu compania americană Novavax (pentru 100 de milioane de doze) şi cu alianţa franco-austriacă Valneva (până la 60 de milioane de doze).
Preţurile vaccinurilor
Preţurile negociate de Comisia Europeană, care rămân strict confidenţiale, au fost dezvăluite dintr-o eroare la jumătatea lunii decembrie, pe Twitter, de secretarul de stat belgian pentru buget: preţul per doză variază de la 1,78 de euro pentru vaccinul AstraZeneca, la 18 dolari (14,7 euro) pentru vaccinul Moderna, iar cel dezvoltat de Pfizer costă 12 euro.
Costul total al dozelor AstraZeneca vândute Uniunii Europene, estimat de producător, este de 870 de milioane de euro. Informaţia, deşi a fost cenzurată printr-o bandă neagră, era încă lizibilă în contractul încheiat între cele două părţi, ce a fost publicat vineri pe internet de Comisia Europeană.
Comentariile sunt oprite pentru acest articol