Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut vineri, 11 ianuarie a.c., la Palatul Cotroceni, o conferință de presă comună cu Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker.

Vă prezentăm în continuare transcrierea conferinței de presă comune:

Președintele României, Klaus Iohannis:

„Domnule Președinte al Comisiei Europene, dear Jean-Claude,

Asistăm, la debutul anului 2019, la un moment de o importanță deosebită, care va rămâne în istoria țării noastre: lansarea primei Președinții a României la Consiliul Uniunii Europene.

Mulțumesc, domnule Președinte Juncker, pentru prezența dumneavoastră astăzi, aici, la București, împreună cu Colegiul Comisarilor, pentru marcarea acestui moment!

Am avut până adineauri un dialog deschis și constructiv, intens, cu Președintele Juncker și cu comisarii europeni. Am discutat în cadrul dezbaterilor strategice la Consiliul European, am discutat problemele europene de foarte multe ori și cred că suntem bine pregătiți pentru perioada dificilă, dar interesantă și, credem, cu rezultate, pe care o începem acum. Noi considerăm Comisia Europeană un partener vital, important, partener cu care avem un dialog foarte bun, partener cu care împărtășim obiectivul unei Europe mai puternice, mai unite, mai eficiente – și aici vorbim atât în plan intern, în interiorul Uniunii, cât și în plan extern. Acesta va fi și obiectivul către care vor fi orientate eforturile noastre pe durata următoarelor șase luni.

În acest context, discuțiile de astăzi s-au concentrat pe o serie de dosare importante de pe agenda europeană, dar în același timp am discutat și abordări generale, care sunt extrem de importante pentru perioada viitoare. Am discutat astăzi, și în discuția pe care am avut-o cu Președintele Juncker, și în discuția pe care am avut-o cu comisarii europeni, evident, despre Brexit, despre bugetul multianual pentru următoarea perioadă, despre migrație, despre securitatea europeană și despre cum vom face să construim o agendă strategică optimistă, realistă, bună și credibilă pentru următoarea perioadă.

Dacă ne referim la Brexit, pot să vă spun că ne dorim cu toții, cei care am discutat astăzi, o retragere ordonată a Marii Britanii. Sperăm că așa se va întâmpla. În același timp, însă, ne vom concentra eforturile pe facilitarea adoptării măsurilor propuse de Comisia Europeană pentru a ne asigura că Uniunea Europeană este pregătită în mod corespunzător pentru retragerea Marii Britanii în orice scenariu.

Bugetul Uniunii joacă, evident, un rol major pentru sprijinirea obiectivelor noastre politice, iar în cadrul negocierilor pe care le vom avea în următoarele șase luni vom urmări obținerea unor rezultate consensuale, echilibrate și adaptate realităților pe care cetățenii din întreaga Europă le percep zilnic.

Președinția română a Consiliului Uniunii Europene va fi pe deplin angajată în acest proces în conformitate cu obiectivul pe care l-a stabilit ultimul Consiliu european, respectiv atingerea unui acord politic până la sfârșitul anului 2019.

Gestionarea migrației rămâne un domeniu care necesită întreaga atenție. Noi am înțeles că se așteaptă de la noi sa fim implicați în discuții, să căutăm împreună cu partenerii cele mai bune soluții. Privind către viitorul nostru comun, Summitul informal de la Sibiu, din 9 mai, credem că va constitui un reper pentru Președinția noastră, dar și pentru Uniunea Europeană în ansamblul său, ținând cont de rolul său important în pregătirea viitoarelor priorități și abordărilor strategice pentru perioada de după alegerile europarlamentare.

Am discutat aceste chestiuni, am fost de acord că orientările care vor fi trasate cu această ocazie cu privire la viitorul proiectului european trebuie să aibă o bază consensuală și să răspundă așteptărilor cetățenilor europeni.

Sunt încrezător că următoarele șase luni ne vor oferi ocazia să lucrăm împreună în mod constructiv și să dezvoltăm cooperarea noastră pentru atingerea acestor obiective. Personal sunt foarte angajat în acest demers important pentru România, dar știu că toată lumea de la noi este foarte angajată și hotărâtă să ne prezentăm bine, foarte bine, să obținem ceea ce ne propunem, finalizarea multor dosare care sunt în lucru, elaborarea unei strategii viabile, credibile, pentru viitorul Uniunii Europene.

Vă mulțumesc! Domnule Președinte, Mister President.”

Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker:

„Domnule Președinte al republicii, dragă Klaus, aș vrea să spun foarte rapid câteva lucruri. Suntem bucuroși să ne aflăm în România și aș vrea să mulțumesc Președintelui și Guvernului pentru primirea foarte plăcută care ni s-a făcut.

Pentru mine, România nu este o țară oarecare, pentru că, ca să vă spun din punct de vedere al biografiei mele, eu am fost întotdeauna aproape de calea României spre Uniunea Europeană. În decembrie 1997 eram la Luxemburg Președintele Consiliului European, care a permis statelor membre pe care astăzi le numim noi state membre, dar deja sunt alături de noi de ceva vreme, deci care a hotărât atunci să deschidă calea europeană pentru aceste țări.

Aceste lucruri par acum să fie de la sine înțelese, dar atunci era o dezbatere destul de aprinsă și erau multe țări care băteau la ușa Uniunii Europene. Nu regret decizia luată atunci, pentru că consider că fără România Uniunea Europeană nu e completă. Cred că datorăm multe României, dar și România, la rândul său, datorează multe Uniunii Europene.

Apoi, mai târziu, în numele Consiliului European, tot la Luxemburg, în aprilie 2005, am semnat Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană și nu am avut niciodată nici cel mai mic regret cu privire la acest act.

Alături de domnul Președinte am hotărât să pregătim foarte bine întâlnirea de la Sibiu, de pe data de 9 mai. Va fi o reuniune dedicată stabilității, pentru că, până atunci, Regatul Unit va fi părăsit Uniunea Europeană și trebuie să le demonstrăm tuturor, și celor care ne observă din afară, că Uniunea Europeană se relansează acum, are un nou început. Este o nouă etapă în lunga sa istorie, care nu a fost niciodată un curs de apă prea liniștit.

Președinția română va fi o președinție care va oferi rezultate. Avem, noi, Comisia, am pus, de fapt, pe masa de lucru a colegiuitorului Parlamentului European și Consiliul, o serie întreagă de propuneri legislative, și ne așteptăm ca majoritatea dintre ele să fie încheiate înainte de alegerile pentru Parlamentul European.

Asta înseamnă multă muncă pentru Președinția română și îmi cer scuze față de Președintele român pentru că Comisia a lucrat atât de rapid și a reușit să pună și să aducă în atenția colegiuitorului european atât de multe inițiative legislative.

Va fi o Președinție care va trebui să se ocupe și de perspectivele financiare multianuale. Președinția austriacă deja a parcurs partea tehnică, iar acum Președinția română trebuie să continue pe calea deschisă, pentru că nu putem să întrerupem chiar acum, înainte de alegerile europene, acest proces, nu putem să avem o pauză nici în acțiune, nici în procesul de reflecție și dorim ca tot acest dosar să fie tratat cu atenția și viteza pe care le merită.

Apoi, Brexit, sigur, suntem în contact permanent, eu, comisia cu Downing Street, nr.10, deci cu prim-ministrul britanic, și vom vedea săptămâna viitoare care sunt concluziile pe care le va trage Parlamentul britanic pe marginea textelor propuse. Eu sper să avem un acord. Nu-mi doresc o ieșire a Regatului Unit fără acord, pentru că aceasta ar fi o catastrofă și pentru cetățenii britanici, și pentru întregul continent european.

De aceea, trebuie să desfășurăm toate eforturile de acum până marți, până la votul din Parlamentul britanic, pentru ca acest proiect important să nu eșueze. Cred, de asemenea, că Președinția română va putea să aibă o contribuție foarte semnificativă, pentru a demonstra că toți cei care pretind că în Europa sunt două blocuri, cei din Vest și cei din Est, că există o fragmentare internă, să le arate că nu au dreptate, că Europa respiră cu acești doi plămâni și că Europa, în timpul Președinției române și apoi, poate să acționeze organizat și ordonat.

Ar fi foarte bine ca în interiorul țării acesteia, a țării dumneavoastră, să existe o atmosferă și un spirit de consens care să permită tuturor – toți românii spun asta – să permită ca Europa să avanseze. Nu trebuie să exportăm în Europa conflicte interne și nici nu putem să ne angajăm într-o polemică fără sens și fără scop, pentru că acest lucru va duce la multe probleme interne și externe.

România vrea să fie de folos Europei și de aceea trebuie să stabilească la nivel intern condițiile preliminare care să-i permită să aibă o Președinție de succes. Deci, de aceea cred că pentru prima Președinție română există toate șansele să fie o mare Președinție.

Vă mulțumesc!”

---