24 iunie 2024, 7:32

La alegerile pentru Parlamentul European, în statele membre ex-comuniste, extrema dreaptă a avut mai puţin succes decât în vest

Rezultatele parţiale ale alegerilor pentru Parlamentul European arată că în statele membre ex-comuniste, extrema dreaptă a avut mai puţin succes decât în vest.

În Polonia, cea mai mare ţară a regiunii, coaliţia de centru a premierului Donald Tusk a câştigat alegerile, în timp ce în Slovacia, opoziţia proeuropeană a învins coaliţia premierului populist Robert Fico, care a fost recent victima unei tentative de asasinat.

Agenţia de presă notează şi cazul României, unde coaliţia PSD – PNL a obţinut 54% din voturi, faţă de 14% AUR, partid catalogat ca fiind extremă dreaptă. În Ungaria, partidul FIDESZ al premierului Viktor Orban, cu un discurs populist, anti-UE, antiimigraţie şi prorus, a ieşit pe primul loc, dar a obţinut cel mai slab rezultat în 20 de ani.

Aflat la putere din 2010, Orban s-a confruntat cu multiple crize în ultimele luni, în timp ce un scandal de abuzuri sexuale a dus la căderea a doi dintre aliații săi cheie, chiar în momentul în care Ungaria ieșea din cea mai gravă creștere inflaționistă din Uniunea Europeană, potrivit Reuters.

Rezultatele parțiale arată că Fidesz și aliații săi creștin-democrați au obținut 11 locuri în Parlamentul European cu 44,2% din voturi, în comparație cu 13 locuri cât au avut în mandatul trecut.

Tisza, formațiunea de centru-dreapta a lui Peter Magyar, a ieșit pe locul al doilea, cu 7 locuri și 30% din voturi, mai mult decât celelate partide de opoziție la un loc și cu un rezultat mai bun decât proiecțiile de dinaintea alegerilor.

În schimb, partide de extremă dreaptă şi dreapta radicală au câştigat alegerile în Franţa, Austria şi Italia, şi s-au clasat pe locul doi în Germania şi Olanda.

Preşedintele Franţei Emmanuel Macron a anunţat duminică seara dizolvarea Adunării Naţionale şi organizarea de noi alegeri legislative după victoria extremei drepte franceze la alegerile europene.

Adunarea Naţională (RN) a Marinei Le Pen, de extremă dreapta, a obţinut între 31,5% şi 32,4% din voturi (31 de mandate) la alegerile europene de duminică din Franţa, mai mult decât dublu faţă de partidul preşedintelui Emmanuel Macron, care se clasează pe locul al doilea cu 15,2% din voturi (14 europarlamentari), conform unor exit-polluri realizate de institutele de sondare Ifop şi Ipsos.

Cancelarul german Olaf Sholz exclude opţiunea convocării alegerilor legislative anticipate în urma înfrângerii drastice suferite de partidele coaliţiei sale de guvernare la alegerile europarlamentare, spre deosebire de cazul Franţei, unde tot în urma unei înfrângeri de acest fel preşedintele Emmanuel Macron a convocat anticipatele, transmit agenţiile AFP şi DPA.

Cele trei partide care formează guvernul federal german, respectiv social-democraţii cancelarului Scholz, liberalii ministrului de finanţe Christian Lindner şi Verzii titularei Externelor, Annalena Baerbock, au pierdut toate teren la alegerile europarlamentare, mai ales Verzii, astfel că împreună însumează mai puţin de o treime din voturi, conform rezultatelor încă provizorii.

„Coaliţia perdanţilor”, cum o denumeşte cotidianul Süddeutsche Zeitung, a obţinut rezultatele cele mai slabe în partea de est a Germaniei, unde în septembrie vor avea loc alegeri regionale în trei landuri.

În acest timp, partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a ajuns pe locul doi, cu 15,9% din voturi, mai multe decât social-democraţii lui Scholz, care au 13,9%, iar scrutinul european a fost câştigat de conservatorii din Uniunea Creştin-Democrată – Uniunea Creştin-Socială (CDU/CSU), care au obţinut 30% din voturi, conform aceloraşi rezultate provizorii.

Partidul Libertăţii (FPO), de extremă dreapta, este cel mai probabil câştigătorul alegerilor europene de duminică din Austria, potrivit unor sondaje publicate de principalele mass-media, informează AFP şi Reuters.

FPO este creditat cu 27% din voturi, devenind pentru prima dată cea mai importantă forţă politică din ţara alpină.

Potrivit aşa-numitei „prognoze de tendinţă” care are la bază sondaje pentru radiodifuzorii austrieci şi pentru agenţia de ştiri APA, publicată la închiderea secţiilor de votare, Partidul Libertăţii de extremă-dreapta este probabil câştigătorul alegerilor pentru Parlamentul European din Austria.

Regele Filip al Belgiei a acceptat luni demisia premierului Alexander De Croo, ca urmare a rezultatelor slabe obţinute de formaţiunea sa, partidul liberal flamand Open Vld, la alegerile federale, regionale şi europene de duminică, transmite EFE.

De Croo îşi anunţase încă de duminică intenţia de a demisiona după înfrângerea partidului său. Totuşi, el va continua să fie prim-ministru până la formarea unui nou guvern.

Duminică, el a recunoscut că rezultatul Open Vld nu a fost cel pe care îl spera şi a dat asigurări că va pregăti totul pentru o bună predare a ştafetei succesorului sau succesorilor săi.

Monarhul va începe luni consultările cu preşedinţii diferitelor partide pentru a încerca să desemneze persoana însărcinată cu formarea guvernului, începând cu Bart De Wever, liderul partidului naţionalist flamand N-VA, câştigător al alegerilor.

Partidul naţionalist flamand N-VA a câştigat alegerile federale belgiene de duminică, urmat de partidul de extremă dreapta Vlaams Belang. Ambele partide au obţinut rezultate mai bune decât în 2019.

Pe locul al treilea s-au situat stânga francofonă şi flamandă (PTB-PVDA) şi liberalii francofoni (MR). Aceştia au fost urmaţi de socialiştii flamanzi (Vooruit) şi creştin-democraţii flamanzi, socialiştii francofoni (PS) şi creştin-democraţii francofoni (Les Engages).

Kremlinul spune că „urmăreşte cu atenţie” ascensiunea extremei drepte în Europa

Kremlinul a declarat luni că urmăreşte „cu atenţie” ascensiunea partidelor de extrema dreaptă – adeseori considerate ca fiind mai favorabile Rusiei – în Europa şi în Franţa în urma alegerilor pentru Parlamentul European, relatează AFP.

„Majoritatea (în Parlamentul European) va fi pro-europeană şi pro-ucraineană, dar putem vedea o dinamică a partidelor de dreapta care câştigă popularitate”, a afirmat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse Dmitri Peskov, transmite Agerpres.

„Cu timpul, se pare că partidele de dreapta vor călca pe urmele (celor proeuropene) şi noi urmărim acest proces cu atenţie”, a adăugat el.

Referitor la Franţa, unde preşedintele Emmanuel Macron a convocat legislative anticipate ca urmare a succesului Adunării Naţionale (Rassemblement national /RN/, extrema dreaptă), Peskov a declarat că Rusia „nu vrea să se amestece în afacerile interne”, dar a asigurat că Moscova urmăreşte îndeaproape situaţia, mai ales că şeful statului francez a devenit unul dintre cei mai înverşunaţi critici ai Kremlinului din cauza asaltului rusesc împotriva Ucrainei.

„Vom urmări cu atenţie toate aceste lucruri, cu atât mai mult având în vedere atitudinea extrem de neprietenoasă, chiar ostilă, a liderilor Franţei faţă de ţara noastră”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus.

RN a câştigat detaşat alegerile europarlamentare în Franţa duminică, ceea ce l-a determinat pe Emmanuel Macron să convoace alegeri legislative anticipate pentru 30 iunie şi 7 iulie.

Considerat mult timp pro-rus, partidul condus până acum doi ani de Marine Le Pen s-a distanţat de Moscova de la începutul ofensivei împotriva Ucrainei în februarie 2022, dar critică amploarea sprijinului pe care Macron doreşte să îl acorde Kievului.

 


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol