21 ianuarie 2020, 10:29

Lăcașul de cult al evreilor

Sinagoga Mare

Prezența evreilor pe teritoriul țării noastre poate fi atestată încă din timpul cuceririi romane a Daciei. De asemenea, sunt menționați în cele mai vechi relatări despre Principatele Române. În perioada interbelică, evreii formau cea mai mare comunitate minoritară din București. În urma nefericitelor evenimente din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dar și a emigrării din timpul comunismului, numărul evreilor din capitala României a scăzut. Cu toate acestea, spiritul vechiului cartier al evreilor continuă să atragă bucureștenii, dar și iubitorii culturii evreiești din întreaga lume. Sinagoga Mare este locul în care mulți turiști, români sau străini, merg pentru a afla mai multe despre istoria, religia și cultura poporului evreu, dar și despre rolul jucat de evrei în dezvoltarea României.

Evreii cu prăvălii din București, menționați în vechi relatări despre Principatele Române

Evreii sunt menționați în vechi relatări despre Principatele Române. Despre evrei se spune că au fost creditorii mai multor domnitori. Într-o poruncă a domnitorului Mircea Ciobanu, transmisă în anul 1550, sunt menționați evreii cu prăvălii din București. În Regatul României, până în 1945, trăiau mai bine de 350.000 de evrei. Printre aceștia se evidențiau mulți intelectuali apreciați, meseriași pricepuți și negustori dibaci.

Spiritul vechiului cartier evreiesc

Cartierul evreiesc a fost o zonă de locuire pe malul stâng al Dâmboviței, având ca repere Calea Văcărești și începutul Căii Dudești. Acolo unde astăzi este situat celebrul magazin Unirea, evreii trăiau pe vremuri pe străzile Israelită și Spaniolă. De asemenea, turiștii care petrec în Centrul Vechi, calcă pe urmele negustorilor evrei care făceau comerț pe străzile Gabroveni, Smârdan, Lipscani sau Șelari. În întreaga Europă, vechile cartiere evreieşti sunt repere turistice importante. Din nefericire, cartierul evreiesc din Capitala României a fost una dintre principalele victime ale planurilor lui Nicolae Ceaușescu de schimbare a feței Bucureștiului. La cererea dictatorului comunist, mai multe case în care au locuit evrei au fost demolate și străzi întregi au dispărut.

Sinagoga Mare

Drumul de la Mahalaua Popescului la Sinagoga Mare

Evreii din București reuşeşc la sfârşitul secolului XVIII să-şi întemeieze propria sinagogă într-o casă situată în Mahalaua Popescului. În anul 1832, existau 10 sinagogi organizate în imobile închiriate din București. În 1846, evreii inaugurează Sinagoga Mare. Este situată pe strada Vasile Adamache.

Sinagoga Mare își asumă misiunea de „a reuni” marea comunitate a iubitorilor culturii evreiești

Termenul „sinagogă” provine din echivalentul grecesc pentru „a reuni”. Primele sinagogi au apărut în țările Orientului înainte ca romanii să cucerească regatul lui Irod cel Mare. Sinagogile sunt conduse de rabini. Printre atribuțiile acestora, se numără atât funcții religioase, cât și funcții administrative și juridice. Din anul 1847, Sinagoga Mare a reunit evreii din București. Astăzi, își asumă misiunea de a reuni atât evreii, cât și istoricii sau pasionații de cultura evreiască, indiferent de confesiunea religioasă sau rădăcinile istorice ale acestora.

Expoziția „Memorialul martirilor evrei – Rabin-şef dr. Moses Rosen”, o piedică în calea repetării comportamentelor extremiste din timpul celui de-al Doilea Război Mondial

Holocaustul este un termen evreiesc care denumește acțiunea de ucidere în masă a evreilor. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, aproape șapte din fiecare zece evrei din Europa au fost uciși din cauza identității lor. Discriminarea evreilor a devenit politică de stat atât în Germania, cât și în țările care împărtășeau convingerile naziste. Această acțiune a fost dusă la paroxism prin înființarea lagărelor de exterminare, odioase instituții ale crimei. Primele lagăre au fost stabilite în Germania în anul anul 1933, după ce Hitler a devenit cancelar și a preluat controlul poliției. Germania a organizat lagăre de concentrare pe teritoriile ocupate înainte și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Din anul 1992, lângă Sinagoga Mare se află expoziţia temporară intitulată sugestiv „Memorialul martirilor evrei – Rabin-şef dr. Moses Rosen”. Născut în 1912, Moses Rosen a fost un rabin care a ocupat două poziții importante, șef-rabin al Cultului Mozaic din România și președinte al Federației Comunităților Evreiești din România, fiind implicat în organizarea comunității evreiești atât în perioada comunistă, cât și în perioada tranziției. O vizită la Muzeul Holocaustului de la Sinagoga Mare deschide ochii turiștilor în privința suferințelor prin care au trecut evreii și poate deveni o piedică pentru repetarea acelorași comportamente extremiste, indiferent de provocările vremurilor din Europa și din întreaga lume.

Turul sinagogilor

Înainte de anul 1940, în capitala României erau 60 de sinagogi şi temple. În prezent, mai sunt trei sinagogi în fostul cartier evreiesc, în zona străzii Sfânta Vineri şi alte două în București. În timpul unei plimbări pe străzile vechiului oraș, pe lângă Sinagoga Mare, turiștii pot vizita templele Unirea Sfântă și Coral. Situat pe strada Mămulari, templul Unirea Sfântă a fost realizat de breasla croitorilor în anul 1836 pe locul unei mai vechi sinagogi. A fost refăcut după devastarea din anul 1941. Din anul 1978, a fost amenajat ca Muzeu de Istorie a Comunităţii evreieşti din țara noastră. Cel mai mare lăcaş de cult evreiesc încă în funcţiune din Bucureşti, templu Coral, este situat pe strada Sfânta Vineri. Templul a fost construit în 1867 de o grupare de evrei de origine austriacă. Este o copie fidelă a Templului din Viena. Deși a suferit mai multe distrugeri, atât din cauza cutremelor, cât și din cauza acțiunii grupărilor extremiste, cu sprijinul comunității, a fost refăcut și consolidat de mai multe ori. În faţa templului Coral, turiștii pot vedea un un monument care comemorează victimele Holocaustului.

Templul Coral

Sursa foto: editiadedimineata

Proiect realizat în cadrul programului de promovare a patrimoniului turistic Destination: Bucharest, derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.