Uniunea Europeană trebuie să „respingă obscuritatea alarmismului împotriva științei” înainte de un vot cheie privind modificarea genetică, au declarat 34 de laureați ai premiului Nobel. Într-o scrisoare deschisă transmisă cotidianului The Guardian și altor ziare europene, laureații au cerut legiuitorilor să relaxeze normele stricte privind modificarea genetică pentru a accepta noile tehnici care vizează gene specifice și le modifică codul.

Tehnologia ar putea face culturile mai rezistente la boli și ar avea mai multe șanse de a supraviețui unor fenomene meteorologice extreme, care devin din ce în ce mai violente pe măsură ce planeta se încălzește.

Oamenii de știință au declarat că vechile metode de reproducere a culturilor pe parcursul anilor și deceniilor durează prea mult. „Nu dispunem de acest timp într-o epocă de urgență climatică”, au scris ei.

Scrisoarea deschisă

Scrisoarea trimisă vineri deputaților europeni a fost organizată de WePlanet, o organizație non-profit de mediu care militează pentru tehnologii precum energia nucleară, editarea genelor și agricultura celulară, precum și pentru reîmblânzirea celei mai mari părți a Europei. Cei peste 1.000 de semnatari ai scrisorii variază de la biologi și geneticieni de renume – inclusiv oamenii de știință care au câștigat premiul Nobel pentru descoperirea „foarfecelor genetice” Crispr, aflate în centrul dezbaterii – până la autori celebri, precum psihologul Steven Pinker și filosoful Peter Singer.

Susținătorii spun că noile norme ar putea ajuta fermierii să utilizeze mai puține pesticide și mai puține îngrășăminte. Potrivit cercetătorilor, pentru unele plante greu de cultivat prin mijloace convenționale, cum ar fi pomii fructiferi, vița de vie și cartofii, se folosesc unele dintre cele mai dăunătoare pesticide din UE.

Codul genetic al plantelor

În cea mai mare parte, asociațiile de mediu s-au opus cu înverșunare eforturilor de modificare a codului genetic al plantelor și al altor organisme, exprimând temeri legate de siguranța acestora și de pericolul unor modificări cu consecințe nedorite. Susținătorii tehnologiilor, în special a celor foarte bine direcționate, au argumentat că astfel de riscuri pălesc în comparație cu pericolele cunoscute ale pierderii biodiversității, ale crizei climatice și ale foametei. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară nu a descoperit niciun pericol nou în urma editării direcționate a genelor în plante, în comparație cu reproducerea convențională.

Dar, în 2018, Curtea Europeană de Justiție a decis că orice plante realizate prin modificarea unor gene – direcționate sau nu – sunt organisme modificate genetic care intră sub incidența normelor UE privind OMG-urile. Aceasta a declarat că riscurile pentru mediu și sănătatea umană nu au putut fi stabilite cu certitudine.

Norme de siguranță

Comisia Europeană a acceptat că plantele obținute prin noile metode de editare genetică sunt OMG-uri, dar dorește să le scutească de normele de siguranță existente, despre care susținătorii acestei tehnologii spun că sunt depășite și restrictive. Parlamentarii din Comisia pentru mediu a Parlamentului European vor vota miercuri asupra planului său.

O scrisoare deschisă mai veche, semnată în decembrie de un grup mai mic de oameni de știință – inclusiv biologi moleculari și geneticieni, mulți dintre ei lucrând pentru grupuri non-profit – a subliniat că propunerea comisiei ar trebui „respinsă sau revizuită în profunzime”, deoarece nu poate fi garantată siguranța mediului și a sănătății umane. Aceștia au cerut ca toate plantele modificate genetic să fie supuse unei evaluări obligatorii a riscurilor, de la caz la caz.

---