Parlamentul european a votat noile norme ale Uniunii Europene pentru a proteja jurnaliştii şi activiştii de procesele abuzive care vizează reducerea lor la tăcere. Pentru a se asigura că victimele beneficiază de o protecţie mai solidă, eurodeputaţii au introdus două garanţii: respingerea rapidă a cauzelor nefondate şi protecţia financiară a pârâţilor.

Legislativul European vrea să se asigure că persoanele şi organizaţiile care se ocupă de chestiuni de interes public, cum ar fi: drepturile fundamentale, acuzaţiile de corupţie, protejarea democraţiei sau combaterea dezinformării beneficiază de protecţie din partea Uniunii în faţa proceselor nefondate şi abuzive.

Protecţia se va aplica tuturor cauzelor transfrontaliere.

Dacă pârâtul solicită respingerea rapidă a acţiunii, reclamantul este nevoit să dovedească faptul că există motive întemeiate pentru care procedura judiciară trebuie să continue.

Instanţa poate impune şi sancţiuni la adresa reclamanţilor care, de cele mai multe ori sunt politicieni, corporaţii sau grupuri de lobby. Acestora li se va putea ordona şi să plătească despăgubiri pentru eventualele prejudicii.

Pentru a evita alegerea unei instanţe mai favorabile la care reclamantul ar putea recurge pentru a-şi asigura cele mai mari şanse de succes, noile norme prevăd că sentinţele pronunţate în ţări din afara Uniunii în procese nefondate sau abuzive împotriva unor persoane sau instituţii din spaţiul comunitar nu vor fi recunoscute.

Eurodeputaţii susţin că astfel de procese sunt o ameninţare la adresa statului de drept şi subminează grav drepturile fundamentale, afectând libertatea de exprimare, de informare şi de asociere.

După publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, statele membre au la dispoziţie 2 ani să transpună noile norme în legislaţia naţională.

Tot azi, Parlamentul European a condamnat uciderea activistului rus Aleksei Navalnîi şi a susţinut că este necesară o anchetă internaţională şi independentă pentru a se afla circumstanţele morţii sale.

Viaţa şi moştenirea activistului rus au fost comemorate într-o şedinţă plenară la Strasburg, în prezenţa soţiei acestuia, Iulia Navalnaia, iar Comitetul Nobel de la Oslo a denunţat condamnarea la închisoare a disidentului rus septuagenar Oleg Orlov, drept o nouă tentativă a regimului Putin de a-i reduce la tăcere pe criticii săi din Rusia.

Într-un comunicat, Comitetul Nobel apreciază că acest comportament este unul firesc pentru Putin, care acum foloseşte războiul din Ucraina drept pretext pentru a-şi desăvârşi opera.

---