Zilnic realizăm tranzacții și schimburi în lei, însă originile monedei românești reprezintă latura mai puțin cunoscută a acesteia.

Despre lei sau monedele care au circulat la un moment dat pe teritoriul României se pot afla numeroase lucruri interesante după o vizită la sediul Băncii Naționale a României, unde se găsește un fel de „Muzeu al banilor”. Aici pot fi văzute drahmele greceşti de argint, bătute acum 2.500 de ani pe ţărmul Mării Negre, în cetatea Histria, și o întreagă evoluție a banilor, până la bancotele în ziua de azi.  De asemenea, găsim în cadrul colecției şi primii lei, de acum două secole. Aceștia sunt din aur, poartă chipul lui Carol I şi au fost bătuţi în Anglia, la Birmingham.

Moneda de 20 de lei, din imagini, a fost bătută în anul 1868, în timpul lui Carol I al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen (1839 – 1914).

 

De unde vine numele de leu, al monedei naționale?

“Muzeul acesta este plin de tot felul de monede străine care au circulat în perioada de dinainte de 1867. Era un adevărat haos monetar. Circulau tot felul de monede. Turceşti, galbeni austrieci, cocoşei franţuzeşti. Mă refer doar la cele de aur. Şi în primul rând, talerul olandez. Avea un leu cu labele din faţă ridicate, un leu maiestuos. Iata-l! Îl vedem aicea, este de o frumuseşte rară!

Aşa s-a întipărit ideea să numim leu moneda noastră”, spune Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului B.N.R, citează europafm.ro

---