2 iulie 2020, 12:52

Lumea, schimbată de tinerii pasionați de cultura asiatică. Cum s-au implicat studenții români în lupta cu coronavirusul

Când toată lumea era cu ochii pe Bruxelles, un tânăr profesor se uita fascinat la evoluția rapidă din Tokyo. Nu a stat mult pe gânduri și a pus bazele unui centru de studii japoneze în cadrul unei universități din București. 15 ani mai târziu, adolescenții ascultă K-Pop, se uită la anime-uri și comandă haine de la producători japonezi. Ce oportunități îi așteaptă mai târziu? Într-un interviu acordat editiadedimineata.ro, Șerban Georgescu vorbește despre cum se pot dezvolta tinerii români interesați de cultura asiatică, cum a ajuns o televiziune din Japonia să vină în țara noastră pentru a face un material despre un român și ce îl face să creadă că lumea s-a schimbat.

Școala de vara CSRJ-AH

Școala de vara CSRJ-AH, realizată în parteneriat cu Facultatea de Business și Centrul Cultural Japonez ale Universității Babeș-Bolyai și Fundația Română de Aikido Aikikai

S-a schimbat lumea?

Când Șerban a pornit pe drumul către dezvoltarea unui centru de studii asiatice, ceilalți tineri erau concentrați pe conectarea la Uniunea Europeană.

Am pornit pe acest drum la finalul anului 2004. Pe vremea aceea predam studenților Facultății de Studii Economice Europene de la Universitatea Româno-Americană teme precum economia UE, sau politici sectoriale ale UE. Toată lumea era atunci cuprinsă de entuziasmul apropiatei aderări la Uniune, mulți tineri visau la o carieră la Bruxelles. Am realizat însă atunci faptul că foarte puțini tineri își îndreptau atenția spre partea aceea a lumii unde lucrurile evoluau cel mai rapid, și anume Asia. Am mai constatat că aveam foarte puțini vorbitori de limbi asiatice care să nu fi fost absolvenți ai unor facultăți de limbi străine. Așadar, economiști, IT-ști, diplomați, specialiști în marketing sau turism international. Împreună cu profesorul Florin Bonciu am realizat primul proiect al Centrului de Studii Româno-Japoneze, proiect prezentat mai multor potențiali parteneri. Încă de la început am găsit sprijin la unul dintre cei mai importanți investitori japonezi din România, dar și la Ambasada Japoniei în România. În luna mai 2005 se deschidea oficial Centrul de Studii Româno-Japoneze, care ulterior urma să primească și numele celui mai cunoscut niponolog roman, și anume al doamnei profesor Angela Hondru. Am pornit la drum cu 30 de cursanți, acum, la Departamentul de Studii Asiatice studiaza peste 500 de cursanți. Între timp, am deschis atât un Centru de Studii Coreene, cât și un Centru de Studii Chineze. Pe lângă aceste trei limbi asiatice, cursanții noștri pot studia despre cultura celor trei țări, istoria sau mediul de afaceri. Pe ce mizăm? În primul rând pe interesul crescând al tinerilor de la noi și nu numai. Și nu mă refer aici doar la interesul pentru a studia limba străină la o facultate, ci pentru interesul acordat în general acestora. Tinerii de astăzi sunt fani ai muzicii K-Pop, ai animațiilor japoneze, ai filmelor și serialelor coreene, au un telefon coreean și își comandă haine pe internet de la o cunoscută firmă japoneză. Lumea s-a schimbat.”, crede Șerban.

Paradă de Costume tradiționale coreene (realizată în parteneriat cu Ambasada Coreei)

Paradă de Costume tradiționale coreene (realizată în parteneriat cu Ambasada Coreei)

Tânăr interesat de cultura asiatică, caut activități

Ești un tânăr pasionat de cultura asiatică, dornic să cunoști cât mai multe. De unde începi? Cu ce începi? Rugat să prezinte câteva opțiuni pentru persoanele aflate la început pe acest drum, Șerban este greu de oprit.

„Departamentul nostru organizează, pe lângă cursuri, și evenimente culturale. Suntem unul dintre cei mai importanți parteneri în ceea ce privește organizarea evenimentelor atât pentru Ambasada Coreei cât și pentru Ambasada Japoniei. Lucrăm cu o echipă de șaptezeci de voluntari. Le recomandăm tinerilor interesați de cultura asiatică să participe în primul rând la evenimentele noastre, și, dacă se simt atrași de cultura asiatică, îi invit să devină parte din echipă. Vor avea posibilitatea să lucreze direct cu artiști (am avut, printre invitați, un regizor faimos de anime, un producător de la Netflix, o geisha, interpreți de muzică tradițională, sau o trupă de K-Pop, artizani, dansatori, și mulți alții). În echipa noastră vor avea șansa de a lucra alături de profesorii nativi din China, Coreea de Sud sau Japonia, dar și de studenți/voluntari din aceste țări și nu numai. Le recomand să se implice cât mai mult: să participe la cursurile organizate cu universitațile partenere din cele trei țări, și vor avea șansa să câștige un loc, cu toate costurile acoperite de partener, la o școală de vară la Seul sau Beijing. Sau, dacă învață foarte bine limba japoneză pot câștiga o excursie de două săptămâni în Japonia, premiu oferit de principalul nostru sponsor. Le-aș mai recomanda să se pregătească bine și la școală, în general. Studenții cu medii mari putând accesa burse Erasmus+ la universități prestigioase din Japonia, China, Coreea de Sud, Taiwan, India sau Thailanda. Universitatea noastră este una dintre cele mai active de la noi în ceea ce privește internaționalizarea.”, povestește profesorul entuziasmat.

Tobe tradiționale japoneze - Trupa CSRJ-AH Kodama Daiko

Tobe tradiționale japoneze – Trupa CSRJ-AH Kodama Daiko

Confruntarea cu digitalizarea

Dacă pentru mulți profesori și studenți, digitalizarea forțată de criza coronavirusului a fost o provocare, pentru Șerban și echipa lui, nu au fost surprize neplăcute. De la toamnă, tinerii interesați de cultura asiatică vor putea studia exclusiv online, dacă nu doresc să participe fizic la cursuri.

Pentru noi nu pot spune neapărat că a fost un proces de digitalizare forțată. Organizam deja cursuri la distanță împreună cu universitățile partenere, înainte de pandemie. Cursurile având ca temă mediul de afaceri din Coreea de Sud, istoria politicii coreene contemporane, sau cultura media din Coreea de Sud, realizate împreună cu Universitatea Hanyang din Seul și finanțate de Korea Foundation, s-au bucurat mereu de mare succes. La universitatea noastră am încercat să învățăm din experiența partenerilor asiatici încă din primele etape ale pandemiei de covid-19, așa încât am mutat desfășurarea cursurilor online din martie. Am realizat atunci o serie de ședințe de pregătire cu profesorii de la Departament la început și cred că lucrurile au decurs destul de bine în condițiile date. Am avut doar doi cursanți retrași de la cursurile de limbi asiatice din 500, retrageri cauzate de dificultățile tehnice. La cursurile de business am avut prezență record. La cursul pe care îl susțin eu împreună cu colega mea Diana Peca, și anume Doing Business with Asian Countries, nu am fi avut loc fizic în sală pentru cei ce au optat pentru cursul nostru, fiind înscriși cu opt mai mult decât numărul de scaune din sala de curs. Până și cursul de ceremonia japoneză a ceaiului s-a desfășurat cu bine online, iar trupa de tobe trediționale coreene (Pureun Narae) și-a reluat de curând repetițiile fizic, la Universitate, cu respectarea măsurilor de siguranță. Ce va fi în viitor? Mulți dintre cursanții noștri vin din provincie special pentru cursurile noastre, desfășurarea acestora online ușurându-le mult participarea. De asemenea, reacțiile cursanților după finalizarea semestrului au fost înurajatoare pentru noi. Ne-am decis ca, de la toamnă, să le dăm posibilitatea de a opta pentru varianta cea mai potrivită pentru ei: online sau fizic, la unul dintre centrele Departamentului.”, explică coordonatorul CSRJ-AH.

Eveniment realizat în parteneriat cu Institutul Confucius din București

Eveniment realizat în parteneriat cu Institutul Confucius din București și Asociația ChinaRo

Monitorizarea crizei coronavirusului

Încă de la începutul anului, Șerban a atras atenția asupra pericolului constituit de răspândirea coronavirusului. Echipa lui a monitorizat situația din Asia, a căutat cele mai bune soluții care se pot aplica în România și a colectat fonduri pentru spitale. Experiențele acestea i-au făcut pe tinerii cu care lucrează să-și păstreze luciditatea și optimismul în toată această perioadă.

Obiectivele noastre la Departamentul de Studii Asiatice au fost informarea corectă și luarea de măsuri care să protejeze atât studenții cât și profesorii încă din luna ianuarie. Aveam stabilite numeroase programe cu parteneri din Japonia și Coreea de Sud, dar și unul în plină desfășurare cu un partener chinez, în ceea ce privește schimburile de studenți, profesori sau personal administrativ. A trebuit sa acționăm rapid și responsabil, ținând cont de faptul că aveam printre cursanți și copii cu vârste de 7-10 ani. Faptul că am fost în dialog permanent cu studenții noștri dar și cu echipa de voluntari, cred că i-a ajutat pe tineri să aibă o perspectivă realistă și echilibrată a ceea ce se întâmplă încă de la început. Mai mult, le-a dat impulsul să se implice în activitați de voluntariat, cercetare și realizarea unor material informative. Am ajuns să cunoaștem împreună de unde se pot achiziționa cele mai performante teste pentru covid-19 sau cum se pot redeschide sectoare economice, urmărind cu atenție ceea ce se întâmpla în Taiwan, Coreea de Sud, Singapore sau Japonia. Am strâns împreună fonduri și am donat teste unor spitale din România.”, povestește profesorul.

Program Cultural Japonia - Vizită Ritsumeikan University

Program Cultural Japonia – Vizită Ritsumeikan University

Pe vremea mea vs. pe vremea lor

Când se uită în spate, Șerban e încântat de cât de multe s-au schimbat pentru românii care vor să cunoască Asia.

Este foarte greu să comparăm perioada în care am studiat eu și oportunitățile pe care le aveai atunci, cu ceea ce înseamnă oportunitățile avute de studenții mei acum. Eu mi-am început studiile universitare în mileniul celălalt. (Zâmbește!) Nu eram țară membră UE, așadar nu beneficiam de programe Erasmus, nu se preda încă în engleză, nu aveam colegi studenți internaționali, și opțiunile în ceea ce privește limbile străine erau limitate la limbi europene. Acum, studenții mei pot învăța o limbă asiatică de la un profesor nativ, pot merge în Japonia sau Coreea de Sud să studieze sau să facă practică, inclusiv beneficiind de finanțare europeană prin programul Erasmus+, pot să meargă la școli de vară în Coreea de Sud sau China, toate costurile fiind acoperite de către parteneri, pot să colaboreze cu companii cunoscute din domeniul IT, AI, producătoare de mașini sau cu hoteluri de 5 stele din Okinawa. Sunt studenți care au beneficiat de trei burse diferite în trei ani de facultate (unul dintre cei mai apropiați colaboratori, student la Informatica managerială, a petrecut, ca student, un semestru în Statele Unite ale Americii, cu o bursă Erasmus+, unul în Japonia, la University of Fukui, cu o bursă de cercetare, și două luni la un stagiu de practică la o firmă ce se ocupă cu inteligența artificială, program realizat în parteneriat cu Nagaoka University of Technology), sau care au fost recrutați de companii japoneze din domeniul IT chiar din anul doi de facultate. Unul dintre studenții mei va lucra la Tokyo după absolvire, iar celebra televiziune de stat japoneză NHK ne-a vizitat pentru a realiza un material despre el. Organizăm programe culturale în Japonia și Coreea, unde cursanții noștri pot experimenta viața de zi de zi de acolo, dar și vizita campusuri ale universităților partenere, fabrici ale unor companii de top la nivel global, sau pot participa la ateliere de artă și cultură tradițională. Le recomand tinerilor interesați de Asia să ni se alăture, și să profite de numeroasele oportunități pe care le au acum. Acolo totul se desfășoară la un alt nivel, și într-o altă viteză.”, transmite Șerban Georgescu.

Fotografii: Arhivă CSRJ-AH


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.