În 1985, biochimistul Katalin Karikó pleca din Ungaria în Statele Unite, pentru a face cercetare în domeniul ARN mesager (ARNm).
Treizeci și cinci de ani mai târziu, la Universitatea din Pennsylvania avea să i se administreze prima doză de vaccin împotriva COVID-19, produsă de Pfizer/BioNTech. Munca sa a stat la baza științei din care au rezultat vaccinurile administrate anul acesta, în lume, zecilor de milioane de oameni, notează Ambasada Statelor Unite la București, în pagina sa de Facebook.
Ar merita Premiul Nobel
Profesoara Katalin Kariko este unul dintre cei doi cercetători care au descoperit tehnologia ARN mesager pe care se bazează vaccinul anti COVID-19 care, de-acum, este utilizat și în România. Tot mai mulți din comunitatea științifică afirmă că ea, alături de colegul ei Drew Weissman, merită un premiu Nobel pentru asta, scrie specialistul în politici de sănătate publică, medicul Vlad Mixich, în pagina sa de Facebook.
Născută în Ungaria și locuind în Pennsylvania, cercetătoarea Katalin Kariko a dezvoltat o asemenea obsesie pentru tehnologia numită ARN mesager, încât acest lucru a costat-o într-o bună zi postul de profesor la o prestigioasă universitate. Trebuie spus că puțină lume își imagina că această metodă de terapie genică și munca imensă din spatele ei a aceste biochimiste vor pune bazele vaccinurilor produse de firmele Pfizer și Moderna de acum, lansate în lupta cu COVID-19.
Visul american
Născută acum 65 de ani într-o familie săracă din Ungaria, ea a emigrat în anii 80, împreună cu soțul și fiica sa, cu numai câțiva bani ascunși într-un ursuleț din pluș, pentru a trece de Cortina de Fier care separa Europa de Est de lumea occidentală. Sosită în Statele Unite, biochimista s-a alăturat corpului profesoral de la Universitatea din Pennsylvania. Universitatea este prestigioasă, dar lucrările cercetătoarei sunt privite cu scepticism și aceasta este rapid pusă la index.
”Eram pe punctul de a fi promovată și m-au retrogradat. Așteptau să plec. Dar când te gândești bine cu ce poți contribui, asta e singura manieră de a nu-ți distruge viața”, afirmă într-o înregistrare video publicată de site-ul francez Obs.
Izolată în comunitatea științifică
Trebuie precizat că în vremea aia comunitatea științifică era concentrată pe cercetările în jurul ADN. În ciuda tuturor bețelor în roate, Katalin Kariko s-a agățat de subiectul său, ARN mesager, care aduce celulelor un mod de acțiune sub formă de cod genetic pentru a combate maladiile. Biochimista credea că ARN mesager putea juca un rol-cheie în tratarea anumitor maladii, de exemplu vindecând țesutul creierului după un AVC, scrie franceinter.fr.
În cercul său profesional nimeni nu credea în ea, singurul sprijin fiind mama sa. ”La fiecare anunț oficial al Premiilor Nobel, ea se aștepta ca numele meu să fie rostit, iar eu râdeam de ea, reamintindu-i că nici măcar nu obținusem o bursă”.
În 2005, descoperire capitală
În 2005, a pus la punct o metodă pentru a preveni răspunsul inflamatoriu la ARN mesager, descoperire capitală, care a deschis calea către vaccin. BioNTEch a angajat-o. Proprietarul firmei era el însuși un imigrant, originar din Turcia.
Cercetătoare necunoscută și maginalizată, Katalin Kariko este acum considerată un pionier. Cazul ei ilustrează, în opinia sa, ”necesitatea susținerii științei la numeroase nivele”.
În decembrie 2020, la mai bine de 20 de ani de când și-au început colaborarea, ea și Weissman s-au vaccinat cu prima doză de ser de la Pfizer/BioNTech la Universitatea din Pennsylvania, potrivit share.america.gov.
Potrivit Universității Pennsylvania, și alte vaccinuri pe baza ARN mesager se află în teste clinice, cum ar fi unul contra HIV, altul contra herpesului, altul contra virusului Zika, un altul contra rabiei și altul contra gripei.
2 comentarii