Este imposibil, ca româncă, să nu le fi observat până acum. Tricouri, hanorace, piese realizate la comandă, toate cu un numitor comun: un element central, care amintește de tradițiile românești. Ideea îi aparține Alinei Zară Prunean. Este vorba despre un concept care poartă numele de Mândra Chic. Mândra, de la mândra româncuță, care-și poartă cu mândrie straiele, dar și de la denumirea localității Mândra, satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, din care provine Alina.

Mândra Chic este un concept complex, care cuprinde ATELIERUL ȘEZĂTOARE – în cadrul căruia se creează piese de zestre contemporană sub formă de manifest cultural, inspirate de simbolistica și tradiția românească, SUVEICA MAMEI RUȚA ÎN JURUL LUMII – un proiect internațional de călătorie cu peste 1 milion de kilometri în portofoliu, MUZEUL DE PÂNZE ȘI POVEȘTI – mic centru cultural și spațiu de expunere pentru colecții etnografice, de artă vizuală sau de tip cultural fashion, gazdă pentru campanii sociale, civice și de mediu, burse de educație și ateliere de creație și dezvoltare pentru copiii și adulții din comunitate, proiecte de identitate culturală locală.

Alina Zară Prunean, antreprenor cultural, a venit la București, la invitația lui Lucian Mîndruță, după ce jurnalistul a vizitat satul Mândra și a descoperit ce înseamnă Mândra Chic acolo, la ea acasă. Este invitata emisiunii Ediția de dimineață, de la Digi 24, duminică, de la 10:30.

Alina Zară Prunean este o antreprenoare care face zestre pentru românii de secol XXI.

De mai bine de 10 ani, Alina Zară Prunean a transformat casa bunicii sale din satul Mândra (de lângă Făgăraș) într-un Muzeu de Pânze și Povești. Primul pas a fost organizarea unei campanii de recuperare a țesăturilor vechi, care ajunseseră cârpe de bucătărie. Cârpe care spuneau povești, la propriu. Prezentau un fel de CV al fetelor care le purtau.

”M-au fascinat dintotdeauna mânecile iilor de la noi – țesute în război, brodate cu mătase. Le găseam prin lăzile de zestre, dar multe deveniseră cârpe de bucătărie. Mânecile acelea fabuloase, haute couture le-am putea spune, deveniseră cârpe de vase prin toate bucătăriile, erau pline de pete de ulei… Noi chiar avem o expoziție de cârpe de bucătărie la Muzeul de Pânze și Povești…. Când am început să le caut și să le colecționez, oamenii mă întrebau ce fac cu zdrențele astea. Dar în timp, pe măsură ce proiectul Mândra Chic a luat amploare, am reușit să le valorizăm, iar acum nimeni din sat nu le mai aruncă, nu le mai vinde, toată lumea le prețuiește”, declara într-un interviu anterior, difuzat de Radio România Cultural.

Casa în care se află Muzeul de Pânze și Povești are, la rândul ei, o poveste. A fost construită la începutul secolului trecut, cu bani aduși din America, pentru că, la acea vreme, mulți oameni din sat s-au îmbarcat pe vapoare și au pornit spre Tărâmul Făgăduințelor.

Bunica Alinei Zară și-a dorit mereu să vadă ce e dincolo de Mândra, satul pe care nu l-a părăsit toată viața. Și-a dorit să ajungă în America, despre care auzise atâtea povești. Dar nu a apucat. Peste ani, Alina a vrut să-i îndeplinească dorința, simbolic, și a trimis vechea suveică a bunicii în toate colțurile lumii, lansând online un proiect de călătorie inedit: ”Suveica Mamei Ruță în jurul lumii”. Bucata de lemn cu care bunica țesea pânza în război a străbătut până acum mai bine de 1 milion de kilometri – mulți români pasionați de călătorie s-au oferit să-i fie călăuze și să o poarte de-a lungul și de-a latul pământului.

Alina Zară Prunean a înființat la Mândra și un Atelier-șezătoare, unde femeile din sat confecționează tricouri șic, prin aplicarea unor modele tradiționale, alături de texte brodate, cu înțelesuri vechi (”Fă Rai din ce ai!”) sau noi (”Prețuiește timpul, indiferent de vreme”). De altfel, mărturisește ea, ”Fă Rai din ce ai!” este textul care a prins cel mai bine.

A studiat la București, la facultate, apoi a zăbovit o vreme în Capitală, dar a decis să se întoarcă acasă. N-a mai considerat util să stea în București, i s-a părut că este momentul să creeze la Mândra o oază de rezistență, de românism și creștinism, în care să se simtă în largul ei.

Așa s-a născut Mândra Chic, un atelier șezătoare în cadrul Muzeului de Pânze și Povești din Mândra.

Locul în care se născocesc produse unice, speciale, pe care nu le mai face nimeni, nicăieri. Produse absolut reprezentative și inspirate de comunitatea lor. Tricourile unicat cu pânze cusute sau țesute de femeile din sat și mixate cu vorbe de duh din cultura noastră veche sau urbană, brodate mecanic. Sau pernițe de zestre cu aplicații și mesaje brodate, ori mândruțe – acele ecusoane lucrate manual din suprapuneri de pâslă, dantelă de casă și piele inscripționată manual. Sau trăistuțele, ori cărțile postale cu povești și șorțurile de bucătărie cu rețete de mâncăruri vechi, cusute pe pânză.

”Tricourile și hanoracele Mândra Chic sunt locomotiva brandului nostru. Piese manifest, de zestre contemporană, pe care aplicăm celebrul nostru mix  inedit de broderii, dantele sau țesături (noi sau reuse) și mesaje din folclorul vechi sau contemporan, românesc cu predilecție, dar și universal. Mixul acesta este felul în care am ales noi să transmitem în lume mesajele de identitate culturală locală sau națională”, explică ea.

Ce ar face o asemenea femeie antreprenor cultural, dacă ar ajunge în fotoliul de ministru al Culturii? N-a stat deloc pe gânduri, când Lucian Mîndruță i-a lansat întrebarea.

”Știu ce aș face. Aș repune în discuție publică cu specialiști legea meșteșugarului, care era la un moment dat cea mai veche lege depusă în Parlamentul României, neanalizată, nevotată. Era atât de veche, încât nu mai era de actualitate. De ce ar trebui o astfel de lege? Pentru a-i sprijini, a-i educa, a-i ajuta să înțeleagă că în momentul în care tu ești din zona în care s-a scris Miorița, ai 70 de ani și te susține Consiliul Județean la un târg internațional nu te poți duce să împâslești trandafiri pe care i-ai văzut pe Pinterest. Pur și simplu nu poți să faci lucrul ăsta. Și dacă cineva nu te ajută, dacă într-un centru de cultură județean nu există o anumită linie, dacă ministerul nu înțelege că o doamnă ministru nu se poate mândri cu un Louis Vuitton la un eveniment internațional cum se poate mândri cu o ie făcută de niște doamne de la ea din sat, asta înțeleg foarte bine studenții care pleacă și învață în universități din lume”, i-a mărturisit lui Lucian Mîndruță.

Dar haideți să le ascultăm împreună dialogul celor doi, căci avem multe de aflat de la ei:

---