Pe data de 28 ianuarie 1889 se năștea fiica Smarandei Mavrocordat și a lui Ion Lahovary, fostul ministru plenipotențiar al României de la Paris și ministru al Afacerilor Externe. Martha Bibescu, căci despre ea e vorba, provenea din una dintre cele mai vechi și importante familii românești cu o tradiție desăvârșită în politică, diplomație și cultură.

Prințesa s-a făcut remarcată ca scriitoare, om politic și gazdă pentru ineditele evenimente de la Palatul Mogoșoaia, fiind un simbol pentru aristocrația europeană a secolului XX- lea. Despre ea se povestește că a avut toate atuurile necesare frumusețe ieșită din comun, inteligență, poziție socială, avuție, eleganță și talent. Aceasta a reușit să se facă plăcută printre toți oamenii de la familii domnitoare la familii obișnuite pe care nu evita să le ajute.

Pe când avea doar 16 ani aceasta s-a căsătorit cu prințul George Bibescu intrând în acest mod într-o familie princiară cunoscută. Mariajul a reprezentat o dezamăgire enormă pentru Martha din pricina faptului că soțul s-a dovedit a fi impulsiv și egoist. Mai ales că la acea perioadă infidelitățile prințului devenise publice și scandalizau Bucureștiul. Durerea Marthei din primii ani de căsnicie a devenit traumatizantă odată cu experiența de a deveni mamă la vârsta de numai 17 ani. Așa a luat naștere singura descendentă a familiei, Valentina. Relația mamă – fiică nu a fost una apropiată inițial, însă a început să se îndrepte pe parcurs ce Valentina creștea.

 

Așadar, în timp ce soțul se bucura de prezența altor femei, prințesa Martha s-a refugiat în scris. Încondeia, socializa și lega prietenii cu nume sonore ale epocii. „Amantele lui George mi-au redat două lucruri nepreţuite: singurătatea şi libertatea. Soţul meu suferă din cauza superiorităţii mele intelectuale, furios că nu este el pe primul plan”, spunea chiar Martha prin însemnările ei.

În anul 1905 George – Valentin Bibescu urmează să plece într-o expediție spre Persia și de acestă dată Martha îl însoțește. Din această călătorie prințesa găsește inspirația pentru a scrie cartea „Cele opt paradisuri”. După această lucrare la vârsta de 22 de ani, ajunge să fie premiată de Academia Franceză lucru care-i deschide orizontul spre lumea scriitorilor cunoscuți ai vremii.

Palatul de la Mogoșoaia a reprezentat un motiv pentru care Martha Bibescu a rămas împreună cu soțul infidel. Atunci când prințesa are tentativa de a divorța, George Bibescu îi face palatul cadou. Întrucât își dorea acest loc de foarte mult timp și visa să-l facă perla capitalei, rămâne lângă soț. Investește aici foarte mulți bani și dragoste, iar vocile vremii susțineau că aici era unica și marea dragoste a frumoasei prințese. Mai ales că toți banii câștigați de pe urma publicărilor sau a vânzării terenurilor moștenite de la părinți au fost investiți în restaurarea edificiului pe care Martha l-a îndrăgit din tot sufletul.

În perioada de glorie a Marthei Bibescu cine nu reușea să ajungă la Mogoșoaia nu conta pentru lumea bună a Bucureștiului interbelic. La palat au ajuns treptat cele mai importante personalități ale politicii și culturii românești din perioada respectivă. Primul oaspete important al palatului restaurant a fost Regina Maria, aceasta i-a purtat prințesei Bibescu o mare simpatie. Se povestește că acestea au fost legate de o prietenie și o admirație reciprocă. La palat se făcea marea politică a țării, tot aici erau comentate ultimele apariții literare și în acest loc erau prezentate ultimele opere create. Charles de Gaulle, Winston Churchill, Marcel Proust, regele Alfons al XIII-lea al Spaniei reprezintă doar câteva personalități ce au ajuns la palatul prințesei. În mod frecvent aici veneau și regii Carol și Ferdinand, Constantin Argetoianu, Gheorghe Tătărăscu, Nicolae Iorga, Pamfil Șeicaru ș.a.m.d.

Ultimii ani pe care i-a petrecut în România nu au fost lipsiți de griji. Aceasta a ales să-și scoată soțul din brațele amantelor și să-l îngrijească, deoarece era grav bolnav, până când și-a dat ultima suflare. După moartea soțului și venirea regimului comunist prințesa a plecat la Paris unde a trăit modest departe de strălucirea de la Mogoșoaia. Ajunsă în Franța a continuat să scrie și să se bucure de recunoaștere. Din acest motiv în anul 1962 a primit din partea statului Francez „Legiunea de Onoare”, un lucru pe care l-ar fi așteptat aproximativ 30 de ani, pentru meritele sale literare. Tot în „orașul iubirii” aceasta a fost imaginea casei Dior, care a realizat special pentru aristocrata româncă ținute inedite.

Ultima fotografie cu Martha Bibescu o surprinde în apartamentul său modest de pe malul Senei. Ajunsă la vârsta de 85 de ani nu și-a pierdut aerul aristocrat și farmecul care a încântat minți celebre, dar care a și frânt multe inimi de-a lungul timpului. Pe data de 28 noiembrie 1973 prințesa a suferit un atac de cord și a trecut la cele veșnice. Aceasta încă mai lucra la cartea „Nimfa Europei”, o trecere în revistă a marilor personalități cunoscute în timpul vieții. Martha Bibescu a fost înmormântată la Castelul Menars  și are scris pe mormânt „Marthe Bibesco, ecrivain français” (n.r Martha Bibescu, scriitor francez).

 

---