Tehnologia implantului a evoluat de la lucruri care susțin viața, cum ar fi stimulatoarele cardiace, la ceea ce Dr. Katina Michael numește tehnologie de îmbunătățire a vieții. Aceasta este profesoară la School for the Future of Innovation in Society din cadrul Arizona State University. Ea lansează și un avertisment în legătură cu ceea ce va urma.
Într-o înregistrare video postată pe TikTok, care a adunat peste 110.000 de like-uri, o femeie arată cum își deschide ușa casei cu ajutorul unui microcip aflat pe dosul brațului. Chipgirlhere, cum este cunoscută aceasta pe rețeaua de socializare TikTok, spune că a trăiește într-o locuință inteligentă, echipată cu receptori de identificare cu radiofrecvență. În loc să utilizeze o cheie sau o cartelă digitală pentru a închide și deschide ușile, ea folosește un implant sub piele. Pare o chestie destul de practică.
O poveste ceva mai delicată pare a fi cea a companiei intitulate Neuralink, deținută de Elon Musk. Aceasta face obiectul unei anchete pentru suspiciune de abuz asupra animalelor și suferințe rezultate din ordinul dat de Musk pentru a grăbi testele pe animale. Compania încearcă să inventeze dispozitive cerebrale implantate care să poată vindeca deficiențele neurologice, dar și să permită persoanelor paralizate să poată merge din nou.
Toate aceste lucruri pot părea ceva desprins dintr-un roman științifico-fantastic, dar tehnologia din spatele celor două nu este deloc SF, scrie codastory.com.
„Odată ce acel dispozitiv este încorporat, crește manipularea. Capacitatea de a-i controla pe ceilalți este mult mai mare decât ne dăm seama. Poți avea control, confort, îngrijire și răcorire. Dar ideea principală este controlul. Indiferent care ar fi aplicația. Conceptul fundamental este controlul”, avertizează experta.
Oamenii aveau obiceiul de a se adapta în interiorul mașinăriilor, dacă e să privim în urmă, spre anii 1940 și la ENIAC, primul computer pentru uz general. Apoi a intrat în scenă siliciul și totul s-a schimbat. Din ce în ce mai mult am trecut de la computerele mari la mini-computere, la computere portabile. Iar acum studiem dispozitivele biomedicale, de exemplu, care sunt integrate în corpul uman. Am juxtapus deci faptul de a fi în interiorul mașinăriei și mașinăria în interiorul nostru.
Omul care sperie casierele
„Reacțiile casierelor atunci când plătesc ceva într-un magazin sau restaurant sunt neprețuite”, spune Patrick Paumen, un agent de securitate olandez în vârstă de 37 de ani. Paumen, care se autointitulează „biohacker”, nu are nevoie să folosească un card de credit, nici să-și deschidă portofelul atunci când vrea să plătească ceva, transmite Rai News.
Îi este destul să-şi apropie mâna stângă de cititorul de carduri contactless și operațiunea este reușită. Asta pentru că în 2019 i s-a implantat sub piele un microcip, o procedură la fel de „enervantă” ca un ciupit, spune el.
Tehnologia este cunoscută din 1998, dar abia în ultimul deceniu a devenit disponibilă pe piaţă. Paumen însă este un caz extrem, în condițiile în care are 32 de microcipuri, unele dintre acestea fiind dedicate „deschiderii” ușilor.
„Tehnologia continuă să evolueze, așa că şi eu continui să colecționez din ce în ce mai mult. Nu mi-aș dori să trăiesc fără ele”, a spus el într-un interviu pentru BBC, adăugând că nu-şi face griji pentru securitate sau confidențialitate.
„Sistemele conțin același tip de tehnologie pe care oamenii o folosesc zilnic. De la telecomenzi la deschiderea ușilor, la cardurile bancare sau cele pentru transportul public”.
Potrivit unui sondaj BBC efectuat pe 4.000 de europeni, 51% dintre respondenți ar lua în considerare instalarea unui cip sub piele. Prima companie care a vândut cipuri pentru plată a fost anglo-poloneza Walletmor.
„Cipul poate fi folosit pentru a plăti o băutură pe plaja din Rio, o cafea la New York, o tunsoare la Paris sau achiziţiile făcute într-un magazin alimentar local”, spune fondatorul și directorul Wojtek Paprota. „Poate fi folosit oriunde sunt acceptate plățile contactless”.
Cipul lui Walletmor cântărește mai puțin de un gram și este puțin mai mare decât un bob de orez, fiind alcătuit dintr-un microcip minuscul și o antenă închisă într-un biopolimer, un material de origine naturală, asemănător plasticului. Paprota explică că este sigur, că funcționează imediat după implantare și că rămâne în locul în care a fost introdus. Şi că nu are nevoie de baterie, sau de altă sursă de alimentare. Până acum au fost vândute peste 500.
Tehnologia folosită de Walletmor este aceeași cu cea folosită de smartphone-uri. Alte facilități de plată se bazează pe identificarea prin radiofrecvență (RFID), o tehnologie similară cu cea care se găsește de obicei în cardurile de credit și debit fizice contactless.
Cipurile de plată implantate sunt doar „o extensie a Internetului lucrurilor”, o nouă modalitate de a conecta și de a schimba date, explică Theodora Lau, expert în tehnologie și fintech, co-autor al cărții “Beyond Good: How Technology Is Leading A Business Driven Revolution”.
Îngrijorările
Cu toate acestea, există anumite aspecte care provoacă îngrijorare, cum ar fi posibilitatea ca în viitor, cipurile să devină mai avansate și să conţină mai multe date private. De asemenea, mulţi se întreabă cât de sigure sunt aceste informații și dacă o persoană ar putea fi urmărită. Problema va consta în a înţelege când trebuie să tragem linia. Cu toate acestea, spune Theodora Lau, „mulți oameni sunt deschiși la idee, deoarece sistemul face ca plăţile să fie mult mai rapide şi mai uşoare. Iar avantajele trebuie cântărite în raport cu riscurile”.
Întrebarea este mereu aceeași: „Cât suntem dispuși să plătim, pentru comoditate?”. Unde fixăm limitele atunci când vine vorba de confidențialitate și securitate? Cine va proteja infrastructura și oamenii care vor face parte din ea?”
Nada Kakabadse, profesoară de politică, administrație și etică la Henley Business School de la Reading University, este destul de precaută vizavi de viitorul cipurilor încorporate.
„Există o parte întunecată a tehnologiei care conține un potențial de abuz”, spune ea. „Este o metodă bună pentru cei care doresc să limiteze libertatea individuală, deoarece le deschide noi perspective pentru control, manipulare și oprimare”. „Și cine deține datele? Cine are acces la date? Este etic să cipăm oamenii așa cum facem cu animalele de companie?”
Steven Northam, lector superior în inovare și antreprenoriat la Universitatea din Winchester, consideră că preocupările sunt nejustificate. Este fondatorul companiei britanice BioTeq, care produce din 2017 cipuri implantate contactless. Implanturile sale sunt destinate persoanelor cu dizabilități care pot folosi cipurile pentru a deschide uşile automat.
„Avem solicitări zilnice”, spune el, „în Marea Britanie am efectuat peste 500 de implanturi, a existat o oprire din cauza Covid”. Este convins că nu există riscuri.