Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina cuprinde în întinderea sa de aproape 38.000 de hectare unele dintre cele mai importante aşezări antice de pe teritoriul României: cinci cetăţi dacice aflate în Patrimoniul UNESCO. „Perla“ ariei protejate din judeţul Hunedoara este Sarmizegetusa Regia, capitala Daciei pre-romane.

În Sarmizegetusa Regia, călătorii găsesc urmele unei aşezări urbane înfloritoare din Epoca Fierului, în jurul căreia au fost ridicate celelalte cetăţi, care aveau în special rol de apărare. În zona Sarmizegetusei au fost descoperite în ultimii ani mai multe tezaure de bijuterii şi monezi antice, obiecte de aur, argint şi bronz, considerate unice.

Printre cele mai preţioase piese găsite în situl UNESCO sunt mai multe brăţări spiralice din aur masiv, cu greutatea între 500 de grame şi un kilogram şi jumătate, dintre care 13 se află la Muzeul Naţional de Istorie al României.

Drumeție de o zi

Toate cele patru situri din Munţii Orăştiei pot fi vizitate pe jos, într-o singură zi, însă turiştii care ajung în Costeşti pot alege şi alte trasee la fel de spectaculoase.

Sursa comuna-orastioaradesus.ro

„Un traseu pe care îl recomand celor care vor să vadă cetăţile dacice este Costeşti – Valea Făeragului – Poiana Omului. Este foarte frumos, variat şi pitoresc, cu o lungime de circa opt kilometri, adică mai multe ore de mers pe jos, dar este practicabil şi cu maşina. Oamenii din această zonă au păstrat tradiţii arhaice, apreciate de turişti. Cei care ajung în Poiana Omului pot mânca un balmoş (n.r. – mâncare ciobănească făcută din caş dulce de oaie, fiert în lapte cu puţin mălai), la stână. În poiană, ciobanii îşi strâng turmele, înainte de a pleca cu ele pe munţii Retezat şi Şureanu“, a relatat Vladimir Brilinsky, potrivit adevarul.ro.

Poiana Omului este locul în care regele Decebal s-ar fi sinucis, în timp ce era urmărit de cavaleria romană condusă de Tiberius Claudius Maximus. Un alt traseu recomandat excursioniştilor porneşte din Costeşti spre Sarmizegetusa Regia şi continuă apoi spre Vârful Godeanu, considerat „Kogaion“ sau muntele sfânt al dacilor.

Peștera Cioclovina

Sursa salvamont.org

Peştera Cioclovina se numără printre atracţiile principale de pe teritoriul rezervaţiei. La caverna ale cărei galerii au o lungime totală de peste opt kilometri se poate ajunge şi cu maşina, pe traseul Boşorod – Luncani – Cioclovina. „Peştera este accesibilă numai specialiştilor în speologie, iar turiştii o pot vedea numai în segmentul de la intrare. Ea oferă un peisaj spectaculos, însă vizitatorii ei se pot pune în pericol dacă intră în ea“, spune Laurian Gherman, reprezentantul centrului de cercetaşi Cioclovina.

În peştera săpată în munte de apele izvorului Ponorici au fost găsite urme de locuire din prima epocă a fierului (acum 4.000 de ani), dar şi un craniu uman vechi de circa 30.000–40.000 de ani. Craniul de homo sapiens a fost descoperit în urma exploatărilor de guano, îngrăşământ provenit de la lilieci, care au avut loc până în anul 1930.

Trasee turistice amenajate în Parcul Natural Grădiştea Muncelului

-Baru – Valea Streiului – Vârful Lola – Vârful Bulzului – Vârful Porumbelu Mare

-Costeşti – Cetatea Blidaru – Leurdana – Tîrsa – Poiana Omului – Vârful Rudii – Culmea Meleia – Vârful Tîmpu

-Şaua Steaua Mare – Vârful Godeanu

-Luncani – Peştera Cioclovina – Peştera Ponorici – Cheile Şura Mare – Ohaba Ponor

-Podul Gerosu – Dealul Muncelului – Cetatea Feţele Albe – Valea Albă – Sarmizegetusa Regia

-Costeşti – Valea Grădiştei – Dealul Grădiştei – Cetatea Sarmizegetusa Regia – Muncel – Vârful Godeanu