O furtună puternică a lovit zilele acestea Oradea, lăsând în urmă pagube materiale considerabile. Viteza vântului, în timpul furtunii de la Oradea, a atins aproximativ 140 de kilometri la oră, potrivit măsurătorilor făcute de stația meteorologică a Universității din Oradea.

„Ceea ce a fost la Oradea a fost o vijelie. Viteza vântului a atins 40 de metri pe secundă, ceea ce înseamnă 140 de kilometri pe oră. Viteza vântului a fost foarte mare. În schimb nu a plouat mult, în jur 17 litri pe metru pătrat, iar ca durată a fost de cel mult 10 minute”, consideră Ovidiu Gaceu, profesor universitar la facultatea de Geografie, Turism și Sport din cadrul Universității Oradea.

El a precizat că cea mai mare viteză a vântului, înregistrată la noi în țară, a fost însă de 66 de metri pe secundă, scrie Bihon.

Gaceu a subliniat că furtuna „este un fenomen meteorologic normal pentru clima României, a Câmpiei de Vest, pentru clima Oradei”.

Criză climatică?

„Furtuna nu este o consecință a schimbărilor climatice, decât a vremii capricioase care este peste tot în lume. Este, a fost și va fi. Și vremea, și clima, sunt capricioase”, a mai explicat profesorul universitar, care a adăugat că „în momentul de față nu avem o schimbare de climă, avem o variabilitate a climei”.

„Schimbarea climatică ar determina schimbarea celorlalte geosisteme, a vegetației, solurilor, apelor. Dacă s-ar fi schimbat clima noi, nu mai aveam vegetație pe care o avem, iar noi avem aceleași plante care vegetează pe teritoriul țării noastre și peste tot în lume de acum sute, de acum mii de ani”, subliniază sursa citată.

Fenomene meteo extreme

Bogdan Antonescu, fizician specializat în fizica atmosferei, interesat de istoria, climatologia, procesele fizice și impactul fenomenelor meteorologice extreme, a explicat că furtunile, de genul celei de la Oradea, nu pot fi atribuite schimbărilor climatice.

„Există tehnici dezvoltate în cercetare, care pot să ia furtuna asta și să o atribuie schimbărilor climatice. Este un proces extrem de complicat și nu este atât de precis pentru o furtună. Este mult mai precis dacă vrem să atribuim un val de căldură schimbărilor climatice, iar lucrul acesta s-a făcut.

Valul de căldură din iulie, probabilitatea lui de apariție a crescut datorită schimbărilor climatice. Pentru furtuni, știm că există un semnal. Câteva articole publicate recent spun că în viitor, odată ce emitem mai multe gaze cu efect de seră în atmosferă, crește temperatura globală, crește și probabilitatea să avem furtuni din acestea violente, în special în Europa Centrală și de Est”, este de părere fizicianul.

„Jumătatea de Nord a țării o să fie mai expusă la astfel de furtuni, decât jumătatea de Sud. În viitor, astfel de furtuni, cum a fost cea de la Oradea, sau cele cu grindină de mari dimensiuni, cum am avut în ultima perioadă în România, o să aibă o probabilitate mai mare de apariție decât în prezent”, subliniază sursa citată.

„Furtuna e greu de studiat în contextul schimbărilor climatice. Știm sigur că valurile de căldură au crescut în intensitate și o să crească în continure, frecvența lor este mai mare și durata este mai mare. Dacă ne gândim numai la anul acesta și la anul trecut, lucrurile acestea deja le observăm. Schimbările climatice nu vor avea loc peste 20-50-100 de ani, ele se întâmplă chiar acum”, spune Bogdan Antonescu.

Încetinirea încălzirii globale

Andrei Acs, specialist în conservare și arii protejate la Centrul pentru Arii Protejate Bihor, subliniază totuși necesitatea ca autoritățile să adopte politici de mediu care să contribuie la încetinirea încălzirii globale.

„Măsurătorile realizate de specialiști anul acesta arată că temperatura medie globală a crescut cu aproximativ 1,2 grade C. Pragul de care nu ar trebui să trecem este de 1,5 grade dar, cu politicile actuale de mediu, e puțin probabil să se întâmple asta. Efectele acestei încălziri duc la schimbări climatice care se resimt tot mai tare și în Oradea.

Avem zile toride cu temperaturi extreme dar și fenomene meteo extreme, cum a fost furtuna violentă din 25 iulie. Din păcate, politicile de mediu din România sunt pe nicăieri, statul emițând doar rapoarte despre cum ar trebui să fie, dar neinvestind nimic în asta”, subliniază Acs.

„Trebuie să conștientizăm că evoluția climatică a orașului în care trăim este una pe care nu am întânit-o în trecut. Astfel, autoritățile ar trebui să fie mai pregătite și să aibă sisteme performante de anticipare a extremelor, să ne gândim de 2 ori când construim ceva, cât de solidă trebuie să fie structura și să fim atenți la cum ne desfășurăm fiecare zi din viață.

Va fi necesar să schimbăm unele obiceiuri dacă vrem ca peste câteva zeci de ani să nu trăim cu frica zilei de mâine”, a conchis sursa citată.

---