9 decembrie 2023, 10:10

MINUNILE ȘTIINȚEI. Premieră medicală: Cum a reușit un pacient care suferea de multă vreme de Parkinson să meargă din nou

Un pacient care suferea de multă vreme de Parkinson, Marc Gauthier, obligat până de curând să trăiască doar în perimetrul locuinţei sale, a devenit prima persoană din lume care a beneficiat de un implant elveţian. Acest implant i-a îmbunătăţit spectaculos capacitatea de a merge, informează Reuters.

Un implant experimental care furnizează stimulare electrică la nivelul măduvei spinării a îmbunătățit substanțial mobilitatea unui bărbat cu boala Parkinson în stadiu avansat, potrivit unui articol publicat luni în revista Nature Medicine.

Această premieră medicală a fost realizată de cercetătorii elvețieni, care sunt pionieri în descoperiri similare, ajutând și anterior persoanele paralizate să meargă din nou.

Tehnologia, dezvoltată de o echipă de la Institutul Federal Elvețian de Tehnologie din Lausanne (EPFL), îi permite bărbatului să meargă fluent și să se deplaseze pe teren fără să cadă – lucru pe care nu îl putea face înainte de tratament, întrucât boala Parkinson provoacă mișcări incontrolabile și dificultăți de coordonare care se agravează în timp.

Efectele tratamentului durează de doi ani.

„Nu există terapii care să abordeze problemele grave de mers care apar într-un stadiu mai avansat al Parkinsonului, așa că este impresionant să îl vedem mergând”, spune Jocelyne Bloch, neurochirurg la EPFL și unul dintre autorii principali ai lucrării.

Dar, având în vedere că a fost testat un singur individ, rămâne neclar dacă abordarea va funcționa și pentru alte persoane cu această boală.

Următorul pas „ar fi realizarea unui studiu randomizat și controlat”, spune Susan Harkema, cercetător în neuroștiințe la Universitatea Louisville din Kentucky, care lucrează la terapia de stimulare la persoanele cu leziuni ale măduvei spinării.

Pacientul în vârstă de 62 de ani care locuiește în Franța, suferă de această afecțiune cerebrală debilitantă de aproximativ 30 de ani.

La fel ca mai mult de 90% dintre persoanele cu Parkinson în stadiu avansat, bărbatul avea mari dificultăți în a merge.

El primise anterior tratamente standard pentru boala Parkinson, inclusiv stimularea cerebrală profundă (DBS), în care o neuroproteză este implantată adânc în creier. DBS a ajutat la reducerea unora dintre simptomele sale, cum ar fi rigiditatea, dar nu a putut depăși problemele de mers.

„Aceasta ar putea fi o tehnologie care să schimbe regulile jocului pentru a ajuta la restabilirea mișcărilor la persoanele cu Parkinson în stadiu avansat”, a declarat pentru AFP, David Dexter, director de cercetare la Parkinson’s UK, care nu a participat la studiu, subliniind că procedura este invazivă și că este nevoie de mai multe cercetări.

În cadrul studiului, cercetătorii elvețieni au testat stimularea spinală singură și în combinație cu DBS. Ei au constatat că combinația celor două stimulatoare a produs cele mai bune rezultate.

Ceea ce specialiștii numesc episoade de „înțepenire”, în timpul cărora pacienții sunt temporar incapabili să se miște și pot să cadă, reprezintă un risc semnificativ pentru aceștia, îngreunându-le viața de zi cu zi.

Multe lucruri sunt necunoscute în cazul boliia Parkinson, ceea ce face ca tratamentul să fie dificil, iar simptomele pot afecta grav viața pacienților, uneori limitându-i la pat sau într-un scaun cu rotile.

Echipa elvețiană, condusă de chirurgul Jocelyne Bloch și de specialistul în neuroștiințe Gregoire Courtine, a implantat un sistem complex de electrozi, numit „neuroproteză”, în puncte cheie de-a lungul măduvei spinării bărbatului.

Cei doi au introdus anterior utilizarea implanturilor medulare pentru a permite pacienților paralizați să meargă din nou.

Ei au anunțat alte două premiere mondiale, la începutul verii și în luna septembrie, prima la un bărbat paralizat care a putut să-și miște din nou brațele și picioarele după implanturi pe creier și în coloana vertebrală, iar cea de-a doua premieră, când Bloch și Courtine au instalat dispozitive similare unui olandez (Gert-Jan Oskam) care a paralizat după un accident de motocicletă, pentru a-l ajuta să meargă din nou în mod natural.

Cea mai recentă cercetare, publicată în revista Nature Medicine, pe 6 noiembrie, funcționează aproximativ după același principiu.

În cazul bărbatului cu Parkinson, ca și al altor pacienți care suferă de această boală, comunicarea dintre creier și măduva spinării este afectată de dispariția progresivă a neuronilor care generează neurotransmițătorul dopamină.

Prin urmare, neuroproteza trebuie nu numai să trimită stimulente electrice pentru a stimula mersul, ci și să își asume rolul creierului, sincronizând corect stimularea, astfel încât mișcările rezultate să corespundă dorințelor pacientului.

Potrivit lui Courtine, cercetător la Institutul Federal Elvețian de Tehnologie din Lausanne, sunt măsurate mișcările rezidual, respectiv intenția de a merge, cu ajutorul unor mici senzori care sunt localizați în picioare.

Datorită acestui lucru, cercetătorii știu dacă persoana dorește să meargă sau să se oprească și pot ajusta stimularea în consecință.

Neuroproteza a fost testată mai întâi pe primate, apoi a fost implantată bărbatului cu Parkinson, care a folosit-o timp de aproximativ opt ore pe zi, timp de aproape doi ani.

Bărbatul a declarat că acum poate merge mult mai ușor – plănuiește chiar o călătorie în Brazilia – dar a subliniat că încă necesită concentrare, în special atunci când urcă scările.

Echipa elvețiană și-a extins experimentul la un grup de șase pacienți cu Parkinson, cu scopul de a ști cum ar putea ajuta și alte persoane, având în vedere că boala afectează oamenii în moduri diferite.

Tratamentul cu ajutorul implantului invaziv ar putea fi destul de costisitor, ceea ce ar putea limita numărul de pacienți care ar avea acces la el.

Cei doi specialiști elvețieni au lansat un start-up, numit Onward, care se ocupă de marketingul viitorului.

Chiar și atingerea acestui punct reprezintă „un avans major al științei”, spun oamenii de știință.

Stimularea măduvei spinării implică implantarea chirurgicală a unui dispozitiv neuroprotetic care livrează impulsuri de electricitate în anumite regiuni ale măduvei spinării, în încercarea de a activa circuitele neuronale disfuncționale.

Tehnica a fost utilizată experimental pentru a permite persoanelor paralizate de leziuni ale măduvei spinării să se ridice singure și chiar să meargă pe distanțe scurte.

Metoda s-a dovedit a îmbunătăți mersul persoanelor cu Parkinson, dar rezultatele sunt adesea modeste, de scurtă durată sau inconsistente, spune Bloch.

Cercetătorii au avut tendința de a plasa implantul deasupra coloanei vertebrale superioare și medii pentru a modula informațiile senzoriale care se îndreaptă spre creier, spune ea.

 

Jocelyne Bloch și Grégoire Courtine explică modul în care funcționează implantul lor spinal, iar Marc Gauthier (pacientul) este prezentat în timp ce îl folosește. Videoclipul a fost creat de NeuroRestore, un centru de cercetare al EPFL și Spitalului Universitar din Lausanne.

În schimb, grupul elvețian a implantat neuroproteza în partea inferioară a spatelui, deasupra măduvei spinării lombosacrale. Acolo, stimularea activează rețeaua de neuroni care se află între măduva spinării și mușchii picioarelor.

Echipa a aplicat cu succes această strategie la persoanele cu paralizie cauzată de leziuni ale măduvei spinării și a considerat că aceasta ar putea fi adaptată la boala Parkinson.

Pentru a personaliza stimularea pentru Marc Gauthier, bărbatul care a participat la experimentul lor, cercetătorii au adunat date privind deficitele și tiparele de mers ale acestuia prin plasarea de senzori pe picioarele și picioarele sale.

Apoi au configurat stimularea pentru a compensa orice disfuncție. O astfel de disfuncție ar putea include o extensie slabă a genunchiului sau o problemă de contractare a mușchilor din fese.

„Specialitatea noastră constă în înțelegerea modului în care putem stimula măduva spinării pentru a fi foarte preciși în modul în care reglăm mișcarea picioarelor”, spune Grégoire Courtine, un cercetător în neuroștiințe de la EPFL care a dezvoltat tehnica.

„Noutatea acestui studiu constă în valorificarea acestei înțelegeri și a acestei tehnologii în cazul bolii Parkinson”.

Bloch și Courtine intenționează să studieze tratamentul de stimulare pe alte șase persoane cu Parkinson anul viitor.

Foto: CHUV Weber Gilles


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol