Putem prezice cum va tolera un pacient un vaccin întrebându-l despre convingerile sale? În mare măsură, da.

Un studiu realizat de oamenii de știință din Cracovia a arătat că convingerile unei persoane pot reprezenta un factor semnificativ privind modul în care aceasta tolerează vaccinările împotriva COVID-19.

Efectul nocebo

Cercetătorii au descoperit că aproape o treime dintre efectele secundare experimentate post-vaccinare nu au fost efecte farmacologice ale vaccinului, ci au fost generate de efectul nocebo.

Termenii Placebo și Nocebo nu sunt foarte bine cunoscuți în rândul populației largi. Vom diseca cele două principii și ne vom apleca asupra celui de-al doilea, vorbind despre cum creierul ne poate livra reacțiile adverse ale unor medicamente.

Nocebo este exact opusul placebo și se referă la atragerea unor efecte negative, tot prin intermediul creierului. Uneori, organul suprem pe care încă nu-l cunoaștem suficient de bine poate lucra în detrimentul nostru. Când vine vorba de sănătate, știm cu toții că pastilele au, pe lângă efectele pozitive clare, o serie de efecte adverse posibile. Ei bine, aici apare întrebarea: ce rol are creierul în generarea unor efecte adverse?

S-au făcut studii serioase și rezultatele sunt surprinzătoare: dacă un medicament are o listă de reacții adverse și omul care își administrează medicamentul zilnic cunoaște aceste reacții, e posibil să le genereze cu ajutorul propriului creier, nu prin mecanismele colaterale și incontrolabile ale substanței. Există studii pe statine (clasă de medicamente pentru optimizarea nivelului seric de colesterol) sau beta-blocante (clasă de medicamente pentru controlul aparatului cardiovascular).

Experimentul

Nocebo apare atunci când pacienții experimentează efecte negative după consumul unor substanțe active, efecte care nu rezultă din consecințele farmacologice ale acestora.

În timpul experimentului, 315 participanți au fost întrebați imediat după injecție despre temerile, convingerile și așteptările lor cu privire la vaccinurile COVID-19, despre efectele secundare ale acestora și încrederea în instituțiile de sănătate și în știință. În plus, cercetătorii au examinat caracteristici stabile ale personalității, cum ar fi optimismul.

La final, incidența și severitatea a zece potențiale efecte adverse au fost evaluate de către participanții la studiu, 24 de ore mai târziu, au spus dr. Joanna Kłosowska și prof.  Przemysław Bąbel din Echipa de cercetare a durerii de la Institutul de Psihologie din cadrul Universității Jagielloniene.

Rolul personalității

Studiul vorbește despre rolul personalității, al convingerilor și al rețelelor sociale în dorința unei persoane de a se vaccina, scrie publicația poloneză Gazeta Wyborcza.

De exemplu, persoanele aflate în preajma altor persoane care ezită sau se opun vaccinurilor sunt predispuse să adopte atitudini similare.

De asemenea, persoanele cu anxietate mare sau care nu au încredere în autorități pot fi mai reticente în a se vaccina. Concomitent, cei care au un puternic sentiment de control asupra sănătății lor sunt mai predispuși să se vaccineze.

Cercetătorii spun că studiul lor arată că „o parte semnificativă a efectelor secundare ale vaccinării împotriva COVID-19 poate fi explicată cu exactitate prin efectul nocebo”.

Studiul subliniază importanța înțelegerii convingerilor și atitudinilor unei persoane față de vaccinare, deoarece acestea pot afecta experiența în ansamblu și dorința de a se mai vaccina în viitor.

---