Mitul degetului în sus

Multe filme istorice conţin mai multe scene care induc ideea că semnul degetului în jos a însemnat, în perioada romană, moartea învinsului. În realitate, istoricii susţin că lucrurile au stat complet invers. Degetul în sus, considerat acum dreptul la viaţă, era de fapt semnul pentru ucidere, în timp ce semnul pentru rămânerea în viaţă era pumnul strâns.

Cine a construit prima autostradă?

Regimul nazist a propagat teoria că Adolf Hitler a avut ideea de a construi prima autostradă a Germaniei, punând bazele infrastructurii existente. “Hitler nu a inventat şi nici nu a construit prima autostradă, chiar dacă propaganda nazistă a răspândit cu succes această informaţie”, susţine istoricul Bernd Sosemann. În 1932, Konrad Adenauer a inaugurat autostrada Koln-Bonn. Pentru a-l şterge din evidenţe, naziştii au trecut construcţia în categoria drum naţional.

“Made in Germany” înseamnă calitate?

Toți asociază astăzi “Made in Germany” cu produse de calitate. În secolul 19, negustorii germani erau preocupaţi cu vânzarea produselor lor pe piaţa britanică. În anul 1887, Parlamentul britanic a decis ca negustorii să scrie pe produsele lor ţara de provenienţă. Decizia viza în special negustorii germani care vindeau de multe ori sub preţul pieţei.

“Made in Germany” nu însemna atunci produse de calitate, ci din contră. “Era un avertisment pentru consumatorul britanic să nu cumpere astfel de produse fiindcă sunt de proastă calitate. Germanii au fost obligaţi să îşi îmbunătăţească calitatea produselor şi au făcut-o, fiindcă nu mai aveau nici un motiv să se ascundă.

Lindbergh n-a traversat primul Atlanticul

Ni se spune ca de numele lui Charles Lindbergh se leagă prima traversare a Atlanticului cu avionul. Evenimentul a avut loc în 1927, când avionul său “Spirit of St. Louis” a ajuns după 33 de ore din New York în Paris. În realitate, el nu a fost primul. Recordul istoric le aparţine britanicilor John Alcock şi Arthur Whitten Brown, care în 1919 au traversat Atlanticul cu avionul pe ruta Irlanda-Insula Newfoundland..

Chiar suntem în anul 2023?

Lucrurile par în esenţă simple, dar sunt tot mai complicate. Călugărul Dionysius Exiguus a conceput numărătoarea anilor în funcţie de naşterea lui Iisus Christos, în secolul V. S-a plecat de la ideea că anul naşterii Domnului este anul zero, dar în realitate romanii nu cunoşteau cifra 0.

Astfel anul naşterii a fost considerat anul 1, precedat de anul 1 înainte de Christos şi urmat de anul 1 după Christos. Istoricii susţin că nici aşa calculele nu sunt corecte.

Dionysius a greşit cu câţiva ani. Evanghelia lui Matei susţine că Iisus s-a născut înaintea decesului Împăratului Herodot cel Mare, dar conform calendarului actual, acesta murise în anul 4 înainte de Christos.

Einstein nu a fost un elev de nota 6

Elevii încă se bucură când aud legenda că Einstein a avut note proaste la şcoală, inclusiv o medie de 6 la fizică. Vina aparţine biografilor care i-au publicat eronat detalii din viaţă.

Chiar dacă a fost un copil rebel, care s-a revoltat împotriva materiilor inutile care se predau în şcoală, Einstein a obţinut fără probleme note bune, mai ales la ştiinţele naturii.

Că şi-a întrerupt studiul nu a avut nici o legătură cu notele sale, ci cu faptul că familia sa s-a mutat în Italia din cauza problemelor financiare.

Persistă legenda că nu a fost admis la Politehnica din Zurich. Ar fi fost chiar dificil, în condiţiile în care el avea nevoie de un aviz special, încercând admiterea încă de la 16 ani fără diplomă de bacalaureat.

A obţinut diploma în şcoala cantonului Aargau. Diploma era plină de note de 5 şi 6, inclusiv la fizică. Biograful nu s-a obosit să verifice că în Elveţia nota maximă era chiar 6, lansând astfel legenda falsă despre elevul “modest” Albert Einstein.